Editorul: ”Comentariul se înfățișează ca un demers, un examen critic, o analiză în profunzime într-o multitudine de fațete a complexității problematicii ce vizează regimul juridic și natura juridică a instituțiilor ce alcătuiesc materia supusă analizei. Elaborarea lucrării a impus un imens travaliu științific, având în vedere întinderea acesteia, o densă și profundă analiză, provocare și creativitate, solicitare și sugestie, capacitate de investigare a autorilor pentru tratarea aproape exhaustivă a chestiunilor de drept controversate în această materie. Prin volumul impresionant de informație, bogăția de idei datorată îmbinării armonioase a chestiunilor teoretice cu cele jurisprudențiale, soluțiile inedite date problematicii controversate, fac din acest elaborat comentariu un instrument de lucru nelipsit, un îndreptar prețios, pentru practicienii dreptului și pentru doctrinari. Lucrarea poartă amprenta doctrinarului, autorii fiind cadre didactice universitare la Facultatea de Drept a Universității Transilvania Brașov, dar și a practicianului, autorii fiind avocat respectiv judecător-sindic, iar în studiul de față, pe lângă metoda didactică, de analiză comparativă, tranzitorie, față de vechea reglementare, au recurs la o analiză de profunzime, text cu text, evidențiind elementele de noutate absolută, raportând întregul demers științific la principiile fundamentale consacrate de legea insolvenţei.

Viziunea autorilor

Aflându-ne într-o lume a concurenţei tot mai acerbe, într-un mediu social bazat tot mai mult pe consum şi într-o eră de dezvoltare fără precedent, starea de insolvenţă a agenţilor economici poate deveni o maladie tot mai frecventă, pentru care trebuie cautate remedii, iar legea dă prioritate salvării comerciantului ale cărui fonduri băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor.
Ca atare, starea de insolvenţă trebuie abordată, chiar şi în noul context juridic, ca o etapă din viaţa unui agent economic, în faza de declin, dar care nu conduce inevitabil la sfârşitul acestuia,  remediul pe care legiuitorul îl oferă agentului economic aflat în insolvenţă, fiind reorganizarea judiciară, desigur când aceasta este posibilă. Prin capacitate, intuiţie, inventivitate, voinţă, muncă şi, de ce nu, prin şansa momentului oportun, starea de insolvenţă a unui comerciant poate fi trecătoare, prin posibilitatea reorganizării sale.
Ca şi în viaţa umană, nu orice maladie poate fi tratată şi, deci, nu întotdeauna comerciantul insolvent poate beneficia de reorganizarea judiciară. În astfel de situaţii, existenţa comerciantului urmează să înceteze prin falimentul acestuia.

Din cuprins

• domeniul de reglementare al Codului insolvenţei
• principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
• organele care aplică procedura, participanţii la procedură
• deschiderea procedurii şi efectele acesteia
• primele măsuri, întocmirea tabelului de creanţe, contestaţiile
• situaţia unor acte juridice ale debitorului
• reorganizarea
• falimentul şi lichidarea activelor
• atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvenţă
• închiderea procedurii
• prevederi speciale privind competenţa şi organele care aplică procedura
• deschiderea procedurilor
• măsuri procedurale

Puncte forte

• comentariile și explicațiile vizează interpretarea fiecărui text din Cod și modul de aplicare al acestora – noțiune, caractere juridice, natura juridică, efecte, domeniu de aplicare etc.
• realizează o corelare cu legislația în vigoare, precum și cu vechea reglementare în materie, păstrând valorile perene ale acesteia
• valorifică pe larg doctrina și jurisprudența anterioară pe care s-a fundamentat noua reglementare
• pune în evidență noutățile aduse de noul act normativ, originea acestora, respectiv că emană fie din propunerile de lege ferenda din doctrina anterioară, fie din soluțiile jurisprudențiale
• actualizează și dă soluții unor chestiuni controversate care au apărut deja după aplicarea noului act normativ
• face ample referiri bibliografice relativ la doctrina și jurisprundența română și străină (franceză, italiană)
• critică omisiunile și neconcordanțele din noul act normativ.”