Autorul: „Codificarea internaţională a principiilor generale ale dreptului contractelor constituie un exerciţiu intelectual, dar pragmatic a cărui finalitate poate fi următoarea: afirmarea unui mentalităţi soft de unificare sau de armonizare a tradiţiilor de drept contractual din multiple jurisdicţii.
Încurajat de faptul că eruditul român, Profesorul T. R. Popescu, a fost unul din membrii Comitetului-pilot restrâns – însărcinat cu efectuarea de analize preliminare referitoare la utilitatea efectuării respectivei „codificări”, am procedat la efectuarea unei primei versiuni a traducerii în limba română a Principiilor contractelor comerciale internaţionale (UNIDROIT, 2010).
În principiu, a traduce un text înseamnă a-l recrea, a-l adapta la mentalităţile din jurisdicţia căreia îi este destinată respectiva traducere. În concret, am procedat la efectuarea traducerii (şi) în scopul de a adapta mentalităţile din jurisdicţia română la standardele versiunii soft a dreptului contractelor, versiune realizată prin mecanismele de „codificare” ale UNIDROIT. Iniţierea şi dezvoltarea acestei din urmă adaptări au nevoie nu numai de Spaţiu – spaţiul românesc în cazul de faţă, ci şi de Timp sau, mai ales, de Timp.
Generaţia mea – şi am în vedere accepţiunea intelectuală a cuvântului „generaţie” (care include colegi aparţinând unor generaţii biologice diferite), poate încerca – în cadrul propriului timp, să propage utilizarea „codificării” UNIDROIT, pentru următoarele considerente: egoul creator al erudiţilor – iniţiatori ai aşa-numitului soft law, este mai puţin exacerbat decât egoul creator al legiuitorilor naţionali/internaţionali/supranaţionali- iniţiatori ai aşa-numitului hard law. Aşa fiind, egoul interpretator al utilizatorilor textelor de soft law, inclusiv al utilizatorilor textelor Principiilor UNIDROIT, poate fi determinat să fie mai puţin emoţional, dar mai energic intelectualmente. În plus, textele de soft law pot constitui vehiculul generator al întâlnirilor noastre cu erudiţi din lumea întreagă, preocupaţi şi ei de ceea ce poate fi denumit „ideologia pragmatismului livresc din arbitrajul internaţional”.
Prezenta traducere a avut în vedere versiunile în limba franceză şi engleză ale Principiilor UNIDROIT. Uneori, am confruntat – acolo unde propriile competenţe lingvistice mai puţin generoase mi-au permis, aceste din urmă două versiuni cu delicateţea (aparent) tăioasă a versiunii în limba germană a aceloraşi Principii.
Rezultatul a fost redactarea prezentei versiuni în limba română a Principiilor UNIDROIT, versiune susceptibilă de imperfecţiuni şi, pe cale de consecinţă, de permanente şi creatoare îmbunătăţiri.”
Pentru a cumpăra această carte, click aici.