Editorul: “Lucrarea reprezintă comentariul art. 541-621 NCPC si art. 1110-1132 NCPC.

Arbitrajul privat voluntar nu mai este o metoda alternativă de soluționare a litigiilor. Acesta a devenit o metodă uzuală de soluționare a disputelor, o mentalitate de interpretare a textelor legale și, poate, un mod de viață. La prima vedere, lucrarea are un caracter exclusiv juridic. Resorturile scrierii acestei lucrări nu au fost numai juridice. De altfel, a scrie despre arbitrajul privat voluntar numai din perspectivă juridică echivalează cu neînțelegerea finalității acestuia. Soluționarea litigiului arbitral nu este un meșteșug, ci este și devine permanent o arta. Această din urmă perspectivă a constituit adevaratul resort al scrierii prezentei lucrari.

Elementul de noutate al lucrării îl constituie analiza pragmatică, dar livrescă și, totodată, exclusivă a textelor procesual-civile române referitoare la arbitrajul privat voluntar.“