Editorul: ”Tematica abordată este actuală şi cuprinde analize în forme succinte, precise şi clare a problematicii clasice specifice unor astfel de cursuri de drept constituţional, dar şi aspecte noi, neanalizate până în prezent în alte lucrări similare, dintre care menţionăm: problematica excesului de putere într-o societate democratică şi organizarea statală a puterii conform principiului constituţional al proporţionalităţii. Pornind de la aceste realităţi, care sunt reflectate în doctrina constituţională contemporană, prezentul curs universitar îşi propune, în primul rând prin tematică, să reabiliteze în context modern denumirea mai veche a acestei discipline „Drept de Stat” în forma actuală „Teoria generală a Statului”. Titlul este justificat, deoarece esenţa definitorie a dreptului constituţional, ca disciplină juridică şi ramură a sistemului unitar a dreptului, este aceea de a reglementa, prin normele Constituţiei, relaţiile sociale fundamentale privind „instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat” (Ioan Muraru).

Din cuprins
– raportul între ordinea juridică naţională şi ordinea juridică a Uniunii Europene
– ideea de constituţionalism la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene
– problematica excesului de putere într-o societate democratică
– elemente de drept parlamentar
– organizarea statală a puterii conform principiului constituţional al proporţionalităţii

Puncte forte
– toate instituţiile juridice ale dreptului constituţional sunt examinate şi analizate în contextul jurisprudenţei – jurisdicţiilor constituţionale române
– abordare interdisciplinară cu referiri la ştiinţele de ramură
– noţiunile explicate sunt uşor de asimilat, iar prezentarea temelor este făcută într-un stil clar şi logic
– referinţe bibliografice la finalul fiecărui capitol

Cuvintele autorilor despre lucrare
Elemente de noutate pe care le propunem pentru prima dată în literatura juridică într-o lucrare care se doreşte a fi în primul rând un curs universitar se referă la analiza teoretică şi de practică judiciară în materie constituţională a problematicii delimitării dintre puterea discreţionară şi excesul de putere în activitatea instituţiilor statului, precum şi analiza organizării puterii statale, nu numai din perspectiva teoriei separaţiei şi echilibrului puterii în stat, dar şi prin aplicarea principiului constituţional al proporţionalităţii, ştiut fiind faptul că acest principiu este înscris şi în instrumentele juridice de bază ale dreptului Uniunii Europene. Tot ca un element de noutate pe care îl propunem spre reflecţie studenţilor şi specialiştilor în domeniu este şi analiza practicii constituţionale a Guvernului privind procedura asumării răspunderii în faţa Parlamentului pentru un proiect de lege şi procedura emiterii ordonanţelor de urgenţă. Nu în ultimul rând, amintim şi analiza teoretică referitoare la raportul dintre principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul priorităţii dreptului Uniunii Europene.”