Editorul: ”Lucrarea constituie o analiză a raporturilor personale şi patrimoniale care izvorăsc din căsătorie, rudenia firească şi civilă şi a raporturilor asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie. Spre deosebire de alte ramuri ale dreptului civil, finalitatea normelor dreptului familiei nu este aceea de a institui o justiţie comutativă, ci de a organiza instituţii de pază ale „stării de bine”, personale şi patrimoniale, a fiecăruia din membrii familiei, prin echilibrul între independenţa fiecăruia şi solidaritatea intrafamilială. Dispoziţiile Codului civil reunite sub titlul „Despre familie” se remarcă prin tendinţa de „contractualizare” a materiei, de a lăsa la îndemâna soţilor libertatea fără precedent în legislaţia noastră de a-şi organiza prin acordul lor viaţa conjugală, îndeosebi în compartimentul patrimonial – calitativ subordonat celui personal – ca reflex al autonomiei personale, profesionale şi sociale a fiecăruia dintre soţi, şi de a regla tot astfel, prin acordul lor, conflictele familiale.

Despre Ediţia 5
Ediţia 5 aduce numeroase elemente noi, fără a pierde din claritatea stilului, ceea ce a generat o majorare a volumului lucrării cu peste 250 de pagini. Lucrarea întregeşte studiul noţiunilor de dreptul familiei, conţinând, alături de căsătorie, divorţ, filiaţie, autoritate părintească, obligaţie de întreţinere, şi analiza regimurilor matrimoniale în lumina noului Cod civil.

Puncte forte
– corelarea vechii reglementări cu cea nouă
– analiza normelor europene relevante în materie
– tratarea, aproape exhaustivă, a elementelor necesare şi esenţiale pentru înţelegerea materiei dreptului familiei din perspectiva noului Cod civil
– ample referinţe bibliografice
– Ghid practic

Structura lucrării depăşeşte limitele unui curs universitar, constituindu-se într-un adevărat ghid practic adresat tuturor celor interesaţi de domeniu. Sunt ridicate multiple întrebări care prin răspunsurile oferite ajută la clarificarea unor probleme controversate:
– Care sunt condiţiile de fond ale logodnei?
– Odată încheiată logodna, ce poate oferi acest fapt din punct de vedere juridic?
– Cum se pierde calitatea de soţ şi din ce moment?
– Natura juridică a căsătoriei: contract sau instituţie?
– Care sunt efectele pecuniare ale divorţului în relaţiile dintre foştii soţi?
– În ce fel şi în ce măsură va afecta evenimentul de stare civilă condiţia patrimonială a fiecăruia dintre soţi şi ce ajustări de dinamică a drepturilor asupra bunurilor antrenează acesta?
– Va exista o masă de drepturi şi obligaţii comune în considerarea intereselor familiei?
– În ce fel şi în ce măsură se cere adaptat „comportamentul” soţilor la noul lor statut în cadrul raporturilor juridice dintre dânşii şi, de asemenea, în cadrul raporturilor juridice cu terţii?
– Regimul matrimonial presupune căsătoria, dar e valabilă oare şi reciproca, fiece căsătorie presupune un regim matrimonial?
– Cu ce titlu se aplică regimul matrimonial legal soţilor care nu au încheiat o convenţie matrimonială? voinţă prezumată a părţilor sau efect al legii?
– Nulitatea sau anularea totală, integrală a convenţiei se va răsfrânge asupra valabilităţii actului juridic al căsătoriei?
– Cum se face că, în sistemul nostru, regimul matrimonial de drept comun este al comunităţii de bunuri şi nu cel al separaţiei de bunuri?
– Dacă, bunăoară, imobilul comun înstrăinat de unul dintre soţi nu a fost predat, soţul „omis” s-ar putea opune predării bunului?
– Dacă terţul ar introduce o acţiune în revendicare, soţul se va putea apăra invocând caracterul comun al bunului şi faptul că actul de înstrăinare nu îi este opozabil?
– Este lichidarea o etapă subsecventă inevitabilă ori de câte ori a avut loc o încetare/modificare a regimului matrimonial?
– Cine sunt erezii legitimaţi să continue acţiunea de divorţ?
– Acceptarea moştenirii este condiţie a dobândirii dreptului de a continua acţiunea de divorţ?
– Dacă moştenirea este vacantă, dreptul la acţiune va trece asupra comunei, oraşului sau, după caz, a municipiului de la locul deschiderii succesiunii în baza art. 963 alin. (3) C.civ.?
– Cum se explică dualitatea de opinii privind cuprinderea puterii doveditoare a actului de naştere?
– Ce urmări poate avea faptul că unul dintre părinţi abuzează de statutul său de cotitular al exerciţiului autorităţii părinteşti?”