Editura: „Despre lucrare. Constituția din 1938 și actele constituționale adoptate la începutul lui septembrie 1940 se cer analizate, evaluate și înțelese în funcție de nevoile reale ale societății românești din perioadele respective, cărora acestea le‑au oferit soluții, în concordanță cu interesele politice majore ale statului român și realitățile vieții politice interne și internaționale ale țării. Atât Regele Carol al II‑lea, cât și Mareșalul Ion Antonescu au încercat, în spiritul tradițiilor politice medievale ale celor două Țări Românești, „să negocieze” continuitatea statalității românești cu acei factori interni și externi care o amenințau, iar regimurile politice conduse de aceștia au fost concepute ca instrumente de apărare și conservare a statalității. Problema esențială a schimbărilor de regim politic, atât în momentul și contextul înlocuirii Guvernului Goga‑Cuza cu Guvernul patriarhului Miron Cristea, cât și în cel al renunțării la Tron a Regelui Carol al II‑lea și încredințarea de către acesta a deplinelor puteri pentru conducerea statului generalului Ion Antonescu, a fost menținerea statalității și continuitatea instituțiilor politice, astfel încât regimurile politice respective să se identifice cât mai puțin cu regimurile totalitare existente atunci în Europa.
Din cuprins
– Scurte considerații despre modul în care mentalitatea politică a poporului român, formată într-un creuzet al guvernării autoritare, a influențat, din punct de vedere instituțional, sistemul politic, precum și regimul politic propriu-zis
– Destructurarea sistemului parlamentar democratic și instituirea de către Regele Carol al II-lea a regimului politic de autoritate monarhică (1938-1940)
– Schimbarea regimului politic la 10 februarie 1938
– Constituția din 27 februarie 1938 a consacrat un regim de autoritate monarhică. Rolul activ al suveranului în procesul de guvernare
– Regimul autoritar antonescian. Actele constituționale din septembrie 1940
– Problema constituțională după 23 august 1944
– Oportunismul și eșecul partidelor democrate de a reconstrui regimul parlamentar democratic
– Constituţia din 13 aprilie 1948
– Constituţia din 27 septembrie 1952
– Constituţia din 21 august 1965
Puncte forte
– expunere clară a ideilor, conceptelor și noțiunilor analizate
– consideraţii de ordin istoric privind analiza constituţiilor
– sistemul constituțional românesc este prezentat într-o perspectivă diacronică, analitică și teoretică
– abordare interdisciplinară cu implicaţii în sociologie şi ştiinţele politice și istorie constituțională
– ample referinţe bibliografice din literatura de specialitate română și străină
– ample referințe bibliografice din publicistica vremii, memorii și jurnale”
