Editorul: ”Clima și Dreptul: o provocare științifică majoră!
Considerat fondatorul Dreptului mediului și al Dreptului urbanismului ca discipline juridice în România, prof. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, aduce prin noua sa lucrare Dreptul climei. Regimul juridic al combaterii și atenuării încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice (Editura „Universul Juridic”, 2021) o contribuție de pionierat la dezvoltarea științei dreptului.
La o jumătate de secol de acumulări normative specifice și circa 40 de ani de afirmare ca disciplină științifică, Dreptul mediului își adaugă în ultimele decenii un nou capitol dens, dinamic și reprezentativ de reglementări și contribuții teoretice novatoare. Complementară și în interdependență cu celelalte probleme ecologice majore – poluarea generalizată și biodiversitatea –, provocarea climatică a generat un regim juridic prin excelență internațional și cu vocație universală privind combaterea și atenuarea încălzirii globale și adaptarea la schimbările climatice. Promotor al unor concepte, principii și instrumente novatoare de atingere a obiectivelor climatice asumate el își revendică deja, în virtutea particularităţilor evidente pe care le prezintă, o anumită autonomie și pretenția de Drept al climei. Și aceasta cu atât mai mult cu cât prin Pactul verde (Green Deal) al Uniunii Europene, urgența climatică a impus obiectivul neutralității carbon și a creditat tranziția ecologică ca o strategie continentală de creștere durabilă.
Având ca piloni definitorii emergența unui nou drept uman fundamental la o climă stabilă și propice, afirmarea justiției climatice ca valoare universală, concepte și principii specifice noul domeniu de afirmare a dreptului mediului are ca nucleu rezultatele multilateralismului onusian și
dezvoltările juridico-strategice din cadrul UE, exprimate în Pactul verde, legea unional- europeană pentru climă și Pactul pentru climă.
Revenirea S.U.A. în Acordul de la Paris (2015), recunoașterea unanimă a urgenței climatice și asumarea generală ca obiective a limitării creșterii temperaturii medii globale sub 2 0 C și asigurarea neutralității carbon până în 2050 definesc acțiunea globală în materie și acreditează dreptul climei ca unul prin excelență al prezentului și mai ales al viitorului. O lucrare de excepție și înainte de toate o prioritate românească, pe care trebuie să o privim și mai ales să o prețuim ca atare.”
