Editorul: ”Lucrarea, ajunsă la a 3-a ediție, a fost concepută sub forma unui ghid, prin care candidații la concursul de admitere la INM pot să înțeleagă mai bine implicațiile unui atare demers. Aceasta oferă explicații și instrumente utile atât pentru facilitarea procesului de învățare și depășirea barierelor psihologice în procesul de învățare și examinare, cât și pentru clarificarea a ceea ce s-ar putea urmări de la candidați pe tot parcursul concursului. În fine, lucrarea cuprinde un număr de peste 20 de spețe, similare cu cele de la proba interviului, și sugestii relative la modul în care acestea ar putea fi abordate. Cea de-a 3-a ediție vine să surprindă noua structură a concursului, în care a fost exclusă proba logică și reconfigurată proba teoretică și practică prin introducerea testării scrise, alături de testarea grilă. De asemenea, lucrarea aduce spețe suplimentare la proba interviului și introduce ca obiect de analiză condiția bunei reputații.

Cuprinsul lucrării
Lucrarea este structurată în cinci părți. Prima parte este dedicată explicării teoretice a emoțiilor și personalității. În cea de-a doua parte sunt analizate pe larg implicațiile psihologice și practice ale probelor teoretice și practice (testul grilă și proba scrisă) și sunt oferite sfaturi prețioase pentru gestionarea eficientă și înțelegerea emoțiilor și pentru pregătirea adecvată a acestor probe. Cea de-a treia parte este dedicată exclusiv interviului, fiind analizate atât aspectele avute în vedere și punctate la această probă, cât și elemente ce, odată însușite, pot asigura candidatului o șansă mai mare de succes, precum cele legate de vestimentație, gestică, mimică etc. Tot această parte cuprinde un număr de peste 20 de spețe, fiecare cu explicații relative la modul în care ar putea fi soluționate. În partea a patra este analizată proba testării psihologice, fiind prezentate aspectele avute în vedere, cu exemplificări, și oferite indicații relative la fiecare dintre cele două componente ale testării: proba scrisă și interviul. În fine, ultima parte este dedicată condiției bunei reputații, fiind expuse unele particularități ale condiției și elementele ce pot avea relevanță în procesul de analiză.

Puncte forte
Lucrarea este redactată într-un limbaj ușor de înțeles chiar și pentru cei fără cunoștințe în domeniul psihologiei. Aceasta oferă o serie de explicații și instrumente prin care candidații vor reuși să își înțeleagă și gestioneze mai bine emoțiile și personalitatea. De asemenea, sunt oferite nenumărate sfaturi și idei pentru a facilita procesul de memorare și învățare, a înțelege cerințele concursului, a aborda în mod adecvat probele și a evita situațiile de criză. Totodată, lucrarea încearcă să ofere o perspectivă asupra tipului de personalitate specific magistraților, analizând distinct judecătorul și procurorul. O parte consistentă a lucrării este dedicată probei interviului. În acest sens, au fost avute în vedere atât aspecte tehnice, precum modul de derulare a probei, cât și multiple posibile implicații care pot influența șansele de reușită ale candidaților, de la aspecte legate de îmbrăcăminte și tonalitate până la componența morală. În plus, au fost analizate cele trei paliere notate în cursul interviului, respectiv motivația, aptitudinile și valorile morale, fiind oferite indicații ce se pot dovedi prețioase. Tot în ceea ce privește interviul, lucrarea cuprinde un număr de peste 20 de spețe și explicații privitoare la modul în care fiecare speță ar putea fi abordată. Lucrarea analizează și modul de derulare a testării psihologice, fiind indicate aspectele avute în vedere și date exemple de exerciții specifice. În fine, o secțiune nouă este dedicată condiției bunei reputații, iar în cadrul acesteia accentul cade pe mijloacele de probă ale bunei reputații și elementele avute în vedere la analiza condiției.

Publicul țintă
Lucrarea se adresează:
– candidaților la concursul de admitere la INM;
– absolvenților de drept care în viitor se gândesc să candideze la concursul de admitere la INM;
– persoanelor care doresc să înțeleagă mai bine implicațiile psihologice pe care le presupune magistratură.”