3,900 citiri

Despre juriști | Raluca Bercea, Alexandra Mercescu (ed.)

Editorul: ”Lansat în data de 3 noiembrie 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Facultății de Drept din Timișoara, volumul colectiv Despre juriști reunește, sub coordonarea Ralucăi Bercea și Alexandrei Mercescu, cadre didactice la Facultatea de Drept din Timișoara, lucrările prezentate la secțiunea „Drept comparat și interdisciplinaritate” a ediției a XI-a a Conferinței Bienale a Facultății de Drept din Timișoara, care s-a desfășurat în toamna anului 2016.

Apărând în moment aniversar, când s-a celebrat o instituție, în mod particular, dar și ideea de educație, în general, căreia îi sunt atașate valori precum continuitatea și tradiția, această contribuție colectivă a intervenit, totodată, în contrapunct, pentru a marca importanța școlii ca vector al rupturii față de schemele de gândire înrădăcinate. În acest context, juriștilor li s-a propus un exercițiu de introspecție, sugerându-li-se să răspundă la una din următoarele întrebări, în încercarea de a contura un portret al juristului: „Cine sunt cei care construiesc dreptul? Care sunt predispozițiile lor sociale, culturale, ideologice, lingvistice? Ce înseamnă a fi un jurist bun? În ce sens e diferit juristul de azi de juristul de ieri? Cum va arăta juristul de mâine? Cum înțelege juristul să răspundă provocărilor pe care le aduce europenizarea, respectiv internaționalizarea dreptului? Poate juristul universitar, prins în modelul dreptului pozitivist, să își reconfigureze postulatele epistemologice pentru a produce o cercetare nu doar relevantă pentru profesioniștii dreptului ci pertinentă social în sens larg? În afara profesiilor juridice tradiționale, cine se revendică azi ca operând în domeniul dreptului? Cum se văd juriștii pe ei înșiși? Cum sunt văzuți juriștii de universitarii/profesioniștii din afara dreptului? Cine (și de ce) este juristul interdisciplinar?”.

Prin contribuțiile celor care au răspuns la aceste întrebări, juriști sau profesori proveniți din cadrul altor discipline decât dreptul, cartea articulează, tipologic, un portret colectiv al juristului, în jurul a trei figuri iconice ale lumii juridice – judecătorul, avocatul și profesorul de drept – pe care le abordează din cel puțin trei perspective – etică, estetică și epistemică. Astfel, textele juriștilor discută despre înclinațiile ideologice ale juristului din cultura juridică a Europei continentale, despre etica judecătorului internațional și național, despre funcțiile avocatului și despre cum este acesta perceput în media, despre cum se scrie în drept în România (de către judecătorii constituționali, avocați sau doctrinari), dar și despre cum ar trebui să scrie juriștii. Unele contribuții au urmărit fidel întrebările lansate, dezvoltând un fir narativ antrenant, altele au plecat de la reperele mai sus invocate, relevând aspecte inedite ale identității juristului, în fine, altele s-au delimitat de la bun început de întrebările propuse de editoare, pentru a trata despre juriști la modul implicit. În orice caz, toți contributorii juriști, cu rigoare și atenție pentru detalii, cu umor, cu dezinvoltură, cu (auto)ironie și înclinație (auto)critică, și-au deschis lumea – atât de des acuzată de a fi voit închisă, ermetică ori inaccesibilă – într-un efort auto-reflexiv dintre cele mai oneste. La rândul lor, contributorii proveniți din cadrul altor discipline, economiști, critici literari, sociologi sau psihologi, vehiculând cu precădere codurile cognitive ale spațiilor din care provin, au antrenat cititorul în discuții relevante pentru întrebările centrale ale volumului, discutând despre reciproca ignorare dintre economiști și juriști, despre dreptate și apărătorii ei în imaginarul colectiv românesc, dar și despre mecanismele justiției sau stereotipurile proiectate asupra avocaților și judecătorilor în imaginarul literaturii universale.

Conținând mărturisiri, colecții de pensée-uri, manifeste epistemice, discursuri simplificate pentru o mai fluidă narativitate, alături de texte academice propriu-zise, volumul rezultat reprezintă un demers eclectic care, pe de o parte, trădează, la nivel metodologic, rolul imaginației și al speculației în cercetare, iar, pe de altă parte, pune în evidență, la nivel conceptual, faptul că identitatea juristului – disciplinară sau profesională – nu poate fi decât fragmentară, depozitară a unor resurse care nu se cer protejate necondiționat, ci exploatate și constant transformate. Într-adevăr, dincolo de acordurile provizorii, poate, dar reconfortante, de prelungirile dialogului, de nesperatele coincidențe și de fericitele perechi de texte care realizează suprapuneri de perspective, cele nouăsprezece contribuții reunite în volum, prin tensiunile inerente pe care le dezvăluie (anunțate, mai întâi de toate, grafic, de însăși coperta cărții), ne permit să gândim viața complexă a juristului și discontinuitățile care o marchează.”

Pentru a cumpăra această carte, click aici.