Editorul: ”Peste 150 de articole din Codul de procedură penală au fost modificate prin patru ordonanțe de urgență ale Guvernului

• prin peste 30 de decizii ale Curții Constituționale au fost declarate neconstituționale peste 46 articole din Codul de procedură penală
• au fost pronunțate de Înalta Curte Casație și Justiție 5 hotărâri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (HP), precum și 6 hotărâri în soluționarea recursurilor în interesul legii (RIL)

Ediția 2 vine în întâmpinarea cititorilor cu:

• un colectiv extins de 21 de autori prin cooptarea a 9 coautori noi, cunoscuți specialiști în domeniu: Sergiu Bogdan, Dan-Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chiş, Iuliana Nedelcu, Sebastian Răduleţu, Alexandra-Mihaela Şinc, Radu Slăvoiu, Mihaela Vasiescu, George Zlati, care completează echipa de autori de la prima ediție
• peste 1000 de pagini de comentarii noi, precum și cu reactualizarea comentariilor existente, făcând ca lucrarea să aibă aprox. 2600 de pagini
• un format nou: lucrarea este tipărită pe hârtie de biblie pentru un design elegant
• restructurarea comentariului, vizând interpretarea textului și a modului său de aplicare, astfel încât să prezinte o maximă utilitate pentru cititor, inclusiv prin propunerea unor soluții pragmatice și coerente problemelor de drept analizate
• analizarea a numeroase soluţii de practică judiciară pronunţate fie de instanţa supremă, fie de celelalte instanţe, în mare parte nepublicate anterior
• relevarea şi analizarea celor mai recente standarde de protecţie a drepturilor fundamentale astfel cum au fost reţinute sau dezvoltate de către CtEDO sau de CJUE
• un scurt sumar care însoțește fiecare comentariu, precum şi indexul lucrării actualizat și completat, pentru a facilita practicienilor accesul la informația dorită

Dintre elementele de noutate din conținutul Ediției 2, menționăm:

• dezvoltarea și aprofundarea principiului loialităţii procesuale
• evidenţierea diferenţelor dintre provocarea la săvârşirea unei infracţiuni şi provocarea la probă
• dezvoltarea unei teorii protecţioniste a drepturilor fundamentale în scopul redefinirii sferei de incidenţă a sancţiunii excluderii probelor nelegal sau neloial administrate
• analiza detaliată a standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă
• analiza revirimentului jurisprudențial al CtEDO în cauza Ibrahim și alții c. Regatului Unit referitor la încălcarea dreptului la informare asupra drepturilor fundamentale ale acuzatului, dreptul la un avocat și prezumția de inechitate a procedurii
• studiu critic al jurisprudenței în materia declarațiilor de martor date de denunțători
• autopsia și raportul medico-legal în cazul malpraxisului medical
• observații privind jurisprudența recentă referitoare la stabilirea alcoolemiei în cazul conducătorilor de vehicule
• evaluarea valorii probante a actelor întocmite de către specialiştii ANAF
• dezvoltarea comentariilor în materia expertizelor financiare şi a expertizelor fiscale
• dezvoltări științifice recente privind valoarea probatorie a expertizei genetice judiciare
• observații privind punerea în executare a supravegherii tehnice în urma deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016 și
• efectele acestei decizii asupra dosarelor aflate în curs de urmărire penală sau judecată
• analiza consecințelor juridice ale cercetărilor exploratorii ori ale emiterii unui mandat de percheziție informatică în termeni mult prea largi/vagi. În acest sens, au fost evidențiate hotărâri ale CtEDO relevante în materia percheziției informatice și s-au oferit repere în baza cărora s-ar putea restrânge incidența mandatului de percheziție informatică în vederea atenuării ingerinței în dreptul la viață privată
• studierea posibilității reținerii datelor de trafic în condițiile Legii nr. 506/2004 faţă de considerentele hotărârii CJUE în cauzele conexate C-203/15 (Tele2 Sverige AB) și C-698/15 (Secretary of State for the Home Department/Tom Watson ș.a.) din 21 decembrie 2016
• au fost detaliate condițiile rezultate din jurisprudența CtEDO cu privire la percheziționarea sediilor profesionale ale avocaților
• analiza aplicabilității pentru identitate de rațiune a considerentelor D.C.C. nr. 336 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 235 alin. (1) C.proc.pen. (M.Of. nr. 342 din 19 mai 2015) în cazul trimiterii în judecată a inculpatului arestat preventiv, sub aspectul stabilirii naturii termenul de 5 zile stipulat de art. 207 alin. (1) C.proc.pen., avându-se totodată în vedere și existența deciziilor Curții Constituționale nr. 145 din 17 martie 2016, nr. 251 din 5 mai 2016 și respectiv nr. 276 din 10 mai 2016
• analiza revirimentului jurisprudențial al CtEDO în cauza Buzadji c. Republicii Moldova în materia măsurilor preventive privative de libertate
• contestația împotriva măsurilor asigurătorii luate de instanță (inclusiv în apel)
• motive de neconstituționalitate în materia măsurilor preventive ce pot fi luate față de persoana juridică
• analiza efectelor măsurilor asigurătorii dispuse față de persoanele juridice în insolvență
• analiza efectelor deciziei nr. 8/2015 pronunțate de Înalta Curte, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă cu privire la concursul între măsurile asigurătorii și executările silite
• analiză critică a modului în care practica judiciară tratează materia nulității relative și dezvoltarea unei teorii coerente asupra conținutului acestei instituții, cu precădere în ceea ce privește efectele ei în materia mijloacelor de probă
  restructurarea comentariului referitor la faza urmăririi penale
• analizarea noii configurații a instituţiei renunţării la urmărirea penală, precum şi a procedurilor ulterioare de confirmare
• restructurarea comentariului în privinţa procedurii abreviate a judecăţii în cazul recunoaşterii învinuirii
  aplicarea jurisprudenţei CtEDO în materia liberării condiţionate
• amânarea/întreruperea executării pedepsei – standardul CtEDO al caracterului „adecvat” al îngrijirii medicale
• asigurate unei persoane în stare de detenţie (CtEDO, Korneykova şi Korneykov c. Ucraina, hotărârea din 24 martie 2016)
• studiu critic al jurisprudenței instanței supreme în pronunțarea asupra hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sau în recurs în casaţie
• jurisprudența recentă a instanțelor judecătorești în cazul cererilor de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă persoa¬nei condamnate
• analiza celor mai frecvente situații de cooperare judiciară în materie penală regăsite în practica instanțelor (mandatul european de arestare, recunoașterea hotărârilor pronunțate de către instanțe străine, audierea prin video-conferință în străinătate, extrădarea, transferul persoanei extrădate în vederea continuării executării pedepsei în România).”