Editorul: ”Lucrarea îşi propune să surprindă felul în care concepţia asupra personalităţii juridice colective a influenţat regimul juridic al organizaţiilor, cu aplicare în special în domeniul dreptului societar. Demersul nu este cantonat la spaţiul juridic românesc, ci la cel occidental în general, însă referirile concrete se raportează, în mare măsură, la dreptul românesc actual (iar, uneori, la cel american şi britanic). Evoluţia istorică a dreptului societar indică o deplasare de la accentul pus pe efectul de integrare al personalităţii juridice către cel pus pe efectul de fragmentare (dus la apogeu odată cu apariţia societăţilor cu răspundere limitată unipersonale şi a grupurilor de societăţi). Reacţia la dominaţia efectului de fragmentare a fost dezvoltarea de instrumente juridice care să combată excesele în această direcţie şi să re-echilibreze raportul dintre considerentele de eficienţă economică şi exigenţele etice în domeniul dreptului societar. Lucrarea pune în evidenţă şi comentează fiecare din aceste etape ale mutaţiei pe care o suferă personalitatea juridică în evoluţia dreptului societar (şi dreptului organizaţiilor în general).
Noutate absolută
Prima abordare românească a dreptului societar (şi a dreptului organizaţiilor în general) centrată pe influenţa personalităţii juridice în evoluţia regimului juridic al organizaţiilor.
Autorul despre lucrare – despre personalitatea juridică a grupurilor
Despre personalitatea juridică a grupurilor (personalitate juridică colectivă) se poate vorbi atât de simplu sau atât de complicat pe cât se dorește. Pe de o parte, orice jurist practician fără preocupări teoretice rezolvă în mod curent probleme care îi pretind să opereze cu o anumită dexteritate cu conceptul de persoană juridică (spre exemplu, înregistrarea unei societăți la Registrul comerțului). La polul opus, unele dintre cele mai puternice minți juridice ale epocii moderne s-au încleștat într-o aprinsă dispută teoretică asupra „naturii” persoanei juridice, dispută care a stârnit multe pasiuni intelectuale, până la a ieși din sfera dreptului și a intra în aceea a teoriei politice.
Astfel, întregul demers de cercetare a pornit de la întrebările:
(1) „Cum distingem un grup căruia îi este recunoscută personalitatea de juridică de un grup care nu beneficiază de o astfel de recunoaștere?” și
(2) „Cum determinăm membrii unui grup care beneficiază de personalitate juridică?” (în sensul în care grupul include toate persoanele eventual afectate de activitatea sa sau numai pe unele dintre ele).”
Pentru a cumpăra această carte, click aici.
