1,996 citiri

Tratat de procedură penală. Partea generală. Vol. II | Gheorghiță Mateuț

 Editorul: “Volumul II al Tratatului de procedură penală apare la distanţă de 5 ani (2012) faţă de primul volum (2007), răstimp în care, chiar dacă legislaţia internă nu a acumulat modificări semnificative în plan organic, publicul a acumulat totuşi multiple aşteptări de la scena justiţiei  penale, iar jurisdicţiile române au încercat să furnizeze un act creator de compoziţie, generând  jurisprudenţă într-un spirit cât mai apropiat de valorile europene. Deşi în acest interval au apărut Codurile penal (Legea nr. 286/2009) şi de procedură penală (Legea nr. 135/2010), amânarea intrării lor în vigoare a reprezentat o provocare inclusiv pentru teoreticienii care au stat în cumpănă între a-şi optimiza lucrările deja scrise ori a aştepta activarea normei penale şi procesuale pentru a putea elabora noi lucrări de specialitate. 

În acest context al incertitudinii, lucrarea domnului profesor dr. Gheorghiţă Mateuţ reprezintă un reper de stabilitate şi continuitate, capitolelor acestui volum secund al Tratatului (cu referire la probe şi mijloace de probă, măsurile procesuale, actele de procedură comune) fiindu-le asigurată atât valoarea indubitabilă în contextul juridic actual, dar şi potenţialul de a-şi păstra valabilitatea în contextul legislativ ce se prefigurează pentru viitor, întrucât întregul volum urmăreşte busola unor elemente imuabile, dintre care amintim: Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care, din 1950 până în zilele noastre, reprezintă conturul fluid în interiorul căruia se exersează şi se maturizează gândirea juridică internă; jurisprudenţa la zi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care va continua să ghideze şi să aibă autoritate de lucru interpretat inclusiv pentru viitoarea jurisprudenţă internă; arhitectura procesului penal român a cărui natură mixtă (de inspiraţie inchizitorială şi acuzatorială) va rămâne neatinsă de viitorul context legislativ, chiar dacă, în spirit evolutiv, i se vor adăuga, echilibra ori reactiva anumite elemente ori accente.

De asemenea, acest interval de 5 ani interpus între primul şi al doilea volum al Tratatului de procedură penală reprezintă pentru autor un exerciţiu asiduu de respectare a ancorei şi de definire a clarităţii într-o practică nu întotdeauna clară ori unitară a jurisdicţiilor interne, de promovare şi valorificare în practică a principiilor europene de justiţie penală, precum şi de reflectare ulterioară în teorii rezolutive originale a speţelor dificile şi complexe cu care s-a întâlnit în activitatea sa de practician de peste două decenii. Concomitent, cei 5 ani de germinaţie a volumului II al Tratatului au însemnat transformarea autorului dintr-o personalitate marcantă a lumii universitare şi ştiinţifice într-un personaj public, mediatizat prin prisma proceselor complexe şi de notorietate în care a fost implicat ca avocat. 

Astfel, modalitatea unică şi inconfundabilă prin care domnul profesor dr. Gheorghiţă Mateuţ  parcurge drumul de la normă la speţă, în cuprinsul celui de-al doilea volum al Tratatului, relevă importanţa agregării dintre teorie şi practică, reprezentând pentru cititori un exerciţiu de rafinament al gândirii juridice, de rigurozitate epistemologică, de plăcere a cunoaşterii, dar mai ales de curaj al descoperirilor subtile.”