Editura: „Cartea Persoana vatamata prin infractiune si calitatile procesuale pe care le poate avea reproduce textul (nemodificat al) tezei de doctorat care a fost elaborata de domnul Tudorel Toader sub coordonarea domnului Profesor dr. Grigore Gr. Theodoru si sustinuta in anul 1998 la Facultatea de Drept a Universitatii <<Alexandru Ioan Cuza>> din Iasi.
Publicarea in anul 2022 a unei carti scrise in perioada de activitate a Codului de procedura penala din 1968 se face in indeplinirea criteriului C1 <<Performanta de fond>> prevazut in Ordinul ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice nr. 6129/2016 – teza de doctorat publicata la o editura din tara cu prestigiu recunoscut in domeniul stiintelor juridice.
Autorul prezinta pozitia juridica pe care o ocupa in cadrul procesului penal persoana vatamata prin savarsirea infractiunii, precum si instrumentele restabilirii dreptului incalcat, avand in vedere ca legiuitorul penal, preocupat de respectarea prezumtiei de nevinovatie si a imperativului ca nicio persoana nevinovata sa nu fie condamnata pe nedrept, si-a indreptat in principal atentia asupra invinuitului sau inculpatului – <<figura centrala a procesului penal>> –, lasand pe plan secundar persoana vatamata care a suferit deja o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale.
Lucrarea Persoana vatamata prin infractiune si calitatile procesuale pe care le poate avea contine si valoroase propuneri de lege ferenda. Astfel, in perioada in care legislatia penala din Romania nu consacra raspunderea penala a persoanei juridice (solutie legislativa adoptata in 2006), autorul sustine ca <<antrenarea raspunderii penale si pentru persoanele juridice este de natura sa contribuie la armonizarea legislatiei noastre cu legislatia penala europeana si, totodata, la intarirea rolului preventiv pe care il are pedeapsa>>.
Cartea Persoana vatamata prin infractiune si calitatile procesuale pe care le poate avea este structurata in cinci capitole: primul capitol este consacrat calitatilor procesuale pe care le poate avea persoana vatamata, statut care se dobandeste automat prin savarsirea infractiunii, fara a mai fi necesara indeplinirea altor conditii, in capitolul al II-lea este prezentata persoana vatamata ca parte vatamata in procesul penal, calitate pe care o poate dobandi daca are vocatia in acest sens, isi manifesta vointa si respecta termenul prevazut de lege, iar in capitolul al III-lea ca initiatoare a inceperii procesului penal. In capitolul al IV-lea este analizata exercitarea actiunii penale de catre partea vatamata, in timp ce ultimul capitol se refera la interventia partii vatamate in cursul punerii in executare si al executarii hotararii penale definitive.
Se poate constata astfel ca, din momentul savarsirii infractiunii si, uneori, pana in momentul executarii integrale a pedepsei, persoana vatamata devenita parte vatamata poate actiona, prin folosirea instrumentelor juridice puse la dispozitie, pentru restabilirea dreptului incalcat. Problema este daca persoana vatamata beneficiaza de toate instrumentele necesare, daca nu cumva normele procesuale ar trebui sa devina mai flexibile, atat in continut, cat si in forma, pentru a conduce la acest rezultat. Raspunsul nu poate sa fie decat pozitiv. Fara pretentia de a epuiza toate solutiile posibile si de a evidentia toate lacunele legislatiei actuale, demersul intreprins se doreste a fi un prim pas in acest sens.”
