Spaţiul administrativ în secolul XXI | Emil Bălan, Marius Văcărelu, Gabriela Varia, Dragoş Troanță (coord.)

Lucrarea cuprinde comunicări ştiințifice şi dezbateri ale conferinței „Democrație, constituție și spațiu administrativ în secolul XXI”, organizată în parteneriat de către Societatea Academică de Științe
Administrative și Centrul de Drept Public și Științe Administrative din Școala Națională de Studii
Politice și Administrative, în București, la data de 22 octombrie 2021.

Cuprins:
– Daniel-Mihail ȘANDRU, Spațiul administrativ virtual
– Sorina IONESCU, Răspunsul administrației publice europene la criza generată de pandemia Covid-19
– Irina MOROIANU-ZLĂTESCU, Evoluția relațiilor dintre cetățeni și administrație – cetățenia administrativă
– Verginia VEDINAȘ, Viața publică din România între legal și discreționar. Unele derapaje
– Marius ANDREESCU, Constituționalitatea restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți în situații excepționale
– Emil BĂLAN, În proximitatea dreptului. Științele administrative și perspectiva normativistă asupra funcționării statului
– Maria ORLOV, Eficiență, responsabilitate, profesionalism – piloni fundamentali ai bunei guvernări
– Iulian NEDELCU, Paul-Iulian NEDELCU, Arhitectura statului de drept din perspectiva dreptului european
– Marius VĂCĂRELU, Unele discuții despre adaptarea legii fundamentale la necesitățile secolului XXI
– Cristian CLIPA, Cadrele administrativiste ale dreptului constituțional
– Ștefan BELECCIU, Liliana BELECCIU, Forme de organizare juridică a serviciilor de utilitate publică în condițiile regionalizării acestora
– Irina ALEXE, Secretarul general al instituției prefectului, (nou) component al categoriei înalților funcționari publici
– Lacrima Rodica BOILĂ, Este posibilă angajarea răspunderii pentru utilizarea nelegală a fondurilor publice în absența dovedirii producerii unui prejudiciu unității administrativ-teritoriale?
– Árpád EGYED, Procedura evaluării performanței profesionale a secretarului general al unității administrativ-teritoriale reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ poate constitui temei pentru anihilarea stabilității în funcție a acestuia
– Codrin Dumitru MUNTEANU, Intercomunalitatea – alternativă a reorganizării administrativteritoriale a României?
– Constantin IORDACHE, Florin Laurenţiu GIUȘCĂ, Evoluţii politico-administrative în spațiul european
– Anca-Jeanina NIȚĂ, Identitatea constituțională națională – concept desprins din art. 4.2 T.F.U.E. – controversat în contextul Mecanismului Statului de Drept 2020 al Uniunii Europene
– Dana VULPAȘU, Modalități de participare la piața de achiziții publică în context european și național 
– Octavia Maria CILIBIU, Prescripția dreptului de a stabili creanțe fiscale și prescripția dreptului de a cere executarea silită și a dreptului de a cere restituirea
– Benonica VASILESCU, Paralelismul legislativ în jurisprudența Curții Constituționale 
– Ciprian Gabriel ENE, Pandemia Covid-19 în instanță: Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
şi a Înaltei Curţi de Casație și Justiție în litigii privind apărarea dreptului la liberă circulație,
la educație și muncă în starea de urgenţă 
– Cristina Cornelia FEURDEAN, Bugetarea participativă – formă a inițiativei cetățenești în administrația publică locală 
– Constantin IORDACHE, Florin Laurenţiu GIUȘCĂ, Politici și strategii ale Uniunii Europene destinate consolidării spaţiului de libertate, securitate și justiţie 
– Claudia Simona TIMOFTE, Constantin ȚOCA, Dezbaterea în România secolului XXI 
– Mariana IAȚCO, Natalia PUTINĂ, Victoria BEVZIUC, Cetăţenia activă – soluţie pentru implementarea politicilor de tineret (Experienţa Republicii Moldova)
– Valentin – Stelian BĂDESCU, Dezvoltări recente și perspective ale justiției constituționale din România 
– Gabriel MARIN, Formele de asociere ale comunităților locale, modele pentru o nouă arhitectură
a organizării administrativ-teritoriale 
– Elena Roxana VIȘAN, Dimensiuni constituționale – repere ale unei guvernări democratice
– Nicoleta MICU, Dimensiunea administrativă a serviciului universal de poștă – studiu de caz România