Autorul: ”Fidel ideii că omul, în general, dar mai ales cel care exercită o profesie, deține o funcție ori practică o meserie sau orice altă ocupație, are nevoie din când în când de un repaos sabatic, în scopul evadării temporare din cutia socio-profesională specifică, pentru a observa și analiza lumea în plenitudinea ei, între coperţile acestei cărţi abordez câteva subiecte care mi s-au părut interesante, dar care pot fi considerate de alții banale sau neînsemnate, și care au fost, probabil, tratate la un nivel superior celui din prezenta lucrare.

Așa am început să las, din când în când, pentru perioade relativ scurte, preocupările de natură strict juridică și să scriu despre sistemul ticăloșit, statul paralel, modestie, empatie, incompetență, liber-arbitru, temperament, caracter și despre multe alte subiecte care pentru mine sunt relevante, în principal, din perspectiva omului atașat de societatea din care face parte și, în subsidiar, ca fructe oprite sau exotice față de meniul oferit de profesia de jurist.

Într-o zi, pur și simplu m-am întrebat: De ce să nu-mi exprim propriile puncte de vedere sau, dacă sunt de acord cu cele deja exprimate, de ce să nu ader la opiniile altora și, eventual, să mai adaug câte ceva, în ceea ce privește anumite teme din agenda omului secolului al XXI-lea?

Ca slujitor, de peste 20 de ani, atât al profesiei de avocat, cât și al celei de profesor am avut prilejul să întâlnesc oameni din toate sferele societății. În acești ani, am interacționat cu oameni tineri (mai ales cu studenții mei), oameni politici, oameni bogați, oameni săraci, oameni inteligenți, oameni limitați din punct de vedere intelectual, escroci, oameni cinstiți, oameni modești, oameni aroganți, oameni curajoși, oameni fricoși etc. Aceste contacte mi-au oferit ocazia să observ diverse tipuri de personalitate umană, să văd calități ori defecte ale omului, să mă confrunt cu probleme de naturi diverse, să remarc aspecte pozitive, să observ lucruri neplăcute sau să identific soluții.

Plecând de la constatările ex propriis sensibus și luând în considerare bruma de cultură generală pe care cred că o am, în rândurile acestei lucrări am consemnat idei, opinii, gânduri, sentimente și chiar trăiri privitoare la anumite aspecte esențiale sau chiar neesențiale ale vieții omului.

Mai pe scurt, aceasta este Viața prin ochii unui avocat.”

 

Mai jos redăm, exempli gratia, câteva extrase din carte:

“Omul nu trebuie să uite totuși că morala are ca finalitate principală realizarea binelui colectiv și, implicit, a celui individual. Cu alte cuvinte, morala – ca sistem de reguli interumane – are ca obiectiv obținerea binelui și evitarea răului. Se poate afirma, așadar, că omul moral își diriguiește comportamentul făcând binele, în timp ce omul imoral își dirijează conduita făcând contrariul (răul). Morala operează cu diada: recompensă-oprobriu”.

„Instituțiile și autoritățile publice sunt precum pădurile, deoarece, în interiorul acestora, pe lângă oamenii cinstiți, se găsesc și ticăloși, la fel cum pădurile au uscăturile lor. Netrebnicii din sistem se pot găsi într-o dublă postură. Pe de o parte, aceștia pot deține simple funcții de execuție, fără importanță instituțională, situații în care efectele negative sunt limitate la cazurile de care se ocupă. Pe de altă parte, ticăloșii sistemului se pot afla în poziții de conducere (decizie), situații în care consecințele incorectitudinii lor sunt mai grave și mai extinse”.

„Teoretic, democrația este o formă de organizare a statului (regim politic) în care puterea este exercitată de popor. Democrația, ca instituție politică (a se citi concept), se află în interdependență cu un alt concept, foarte important, statul de drept. Aceste două concepte – democrație și stat de drept – se află într-un raport de intercondiționare, fiind imposibilă existența unuia fără ființa celuilalt”.

„Deși este folosită butada potrivit căreia poporul are întotdeauna dreptate, pot exista și cazuri când poporul nu știe ce vrea sau când urmărește atingerea unor finalități contrare drepturilor și libertăților recunoscute și care trebuie garantate de sistemul juridic. Istoria, veche sau recentă, consemnează astfel de situații, în care poporul s-a înșelat și a dat sau a fost constrâns să dea puterea în mâna unor dictatori”.

„Unii dintre cei care ajung la putere, indiferent de domeniul în care exercită astfel de prerogative, îşi schimbă în mod negativ comportamentul, uneori fiind chiar de nerecunoscut. Această boală socială are un nume: beţia puterii”.

„Mirajul deţinerii unor pârghii sau instrumente ale puterii, indiferent de sfera relaţiilor sociale avută în vedere, îi îmbată pe unii dintre cei în cauză, care voit sau nevoit ajung într-o stare de tulburare psihică similară intoxicaţiei cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive”.

„Comunicarea pozitivă este importantă în orice domeniu și în orice relație interumană, dar presupune, printre cerințele sine qua non, conştientizarea trăirilor afective proprii și ale celor din jur. Cunoașterea de sine, autocontrolul afectiv, precum și transpunerea emoțională în mintea și trăirile interlocutorilor sunt indispensabile pentru stabilirea și derularea unor raporturi sociale puternice și sănătoase”.

„în mod paradoxal, chiar oamenii geniali (sau mai ales aceştia) pot fi ignoranți sadea în domenii care nici măcar nu necesită un nivel ridicat de inteligență. Tot în acest context se potrivește o altă vorbă din popor, conform căreia: Nu trebuie să cobori la nivelul prostului, că te va bate cu experiența! Ignoranța este o particularitate ce vizează cunoștințele de bază sau elementare, respectiv acel minimum minimorum de cunoștințe pe care omul trebuie să le posede pentru recunoaştere socială”.

„Din păcate, în zilele noastre, este frecvent întâlnită subcultura tupeului. Acest tip de subcultură este relativ des întâlnit, în timp ce modestia este o rara avis (pasăre rară). Faptul că aroganța este în prim-planul societății este confirmat de mass-media, care are audiență mai mare atunci când prezintă persoane cu tupeu, agresive sau de condiție morală îndoielnică. Explicația pentru o astfel de situație este simplă: educația din familie și, uneori, cea instituționalizată este necorespunzătoare”.

„Probabil, cea mai înaltă treaptă a evoluției umane va exista atunci când ceea ce va fi considerat ilegal va fi și imoral, iar ceea ce va fi apreciat ca legal va fi și moral. Altfel spus, acest deziderat presupune ca moralitatea să se afle în raport de identitate cu legalitatea sau să fie genul proxim al legalității, iar imoralitatea să fie genul proxim al ilegalității”.

„Dintr-o altă perspectivă, cu cât funcția ocupată de o persoană ce nu întrunește calitățile minime specifice este mai înaltă, cu atât daunele sociale produse ca urmare a incompetenței sunt mai grave. Incompetentul cu poziție înaltă face mult mai vizibilă inadecvarea sa, întrucât o funcție sau o activitate importantă este mult mai expusă analizei sau atenției celorlalți oameni”.

„Omul aflat în situații de conflict, de criză sau în alte ipostaze neplăcute lasă frâu liber sentimentelor negative, acționează disproporționat și este împins de dorințe revanșarde, pierzând din vedere faptul că întreținerea acestor trăiri este consumatoare de energie, care poate fi folosită în scopuri nobile sau benigne. Conflictele sociale purtate între persoane care au un trecut comun nu au niciodată un câștigător definitiv, întrucât cei care pierd pe moment disputa sau alții din anturajul lor, foarte probabil, vor încerca să se răzbune. Și așa se dezvoltă o adevărată spirală a conflictului, care putea să fie oprită sau prevenită înainte de a începe”.

„Armonizarea interesului personal cu cel comun nu înseamnă excluderea beneficiilor egoiste, ci numai corelarea acestora din urmă cu cele care au relevanță socială generală. Atunci când vrem să atingem un scop mai mult sau mai puțin egoist, este bine să nu fim impasibili, ci, dimpotrivă, să ținem seama de efectele comportamentului nostru asupra celorlalți, de protecția mediului și de modul în care ceea ce facem noi influențează viitorul”.

„Când călătorim pe drumul vieții, indiferent că mergem pe un traseu amenajat sau pe un teren viran, este, dacă nu necesar, cel puțin util să privim atât în oglinda retrovizoare, pentru a anticipa probabilul, cât și în față, prin parbriz, pentru a fi pregătiți de impactul cu improbabilul. Într-adevăr, impredictibilul vine, întotdeauna, din față și este mereu surprinzător”.

„Mitul recipientului Pandorei ne învață să fim orientați spre cunoaștere, dar să avem o conduită prudentă atunci când accesăm necunoscutul, și să credem permanent în steaua noastră, indiferent de vicisitudini, dacă scopul pe care-l urmărim este posibil, moral și legal”.

„Scepticismul, pesimismul și autovictimizarea realizează un cerc vicios care determină neîncrederea celor aflați într-o atare situație în semenii lor”.

„Viața noastră cea de toate zilele este încorsetată de paradigme (modele) și reguli. Nu rare sunt cazurile în care procedurile, termenele, formele sau protocoalele prevalează asupra substanței sau fondului lucrurilor. Astfel, dacă nu sunt respectate anumite termene, sorocite în materia procedurilor judiciare, cei în cauză pot pierde drepturile deduse judecății, alte drepturi recunoscute de lege sau chiar libertatea”.

„Ultimii ani ai secolului al XX-lea au marcat definitiv trecerea ireversibilă, în majoritatea domeniilor de activitate, cel puțin în viitorul previzibil, de la era fizică la era digitală, iar prezentul ne oferă o digitalizare din ce în ce mai evidentă a vieții politice, economice, sociale sau culturale. Practic, asistăm la informatizarea accentuată a tuturor componentelor societății prezentului (administrație, educație, cultură, politică etc.)”.

„Cei care înfățișează adevăratele motive ce stau la originea conduitei lor sau cei care, fără a le exhiba, nu le camuflează prin pretexte sunt oamenii ce pun pe primul loc onestitatea, interesul general și demnitatea. Aceștia sunt oamenii cinstiți, generoși și demni, pe umerii cărora s-a bazat întotdeauna evoluția sau progresul și se sprijină în prezent societatea”.

„În mod paradoxal, bunătatea și răutatea, caracteristici umane contrare, generează același efect de contagiune, imitare socială. Însă există și cel puțin două diferențe, din perspectiva efectelor produse de faptele bune și de cele rele de natură ilicită”.

„Corupția nu doar generează sărăcie, ci se hrănește cu aceasta și se dezvoltă pe seama acesteia. Corupția are ca efect, paradoxal și pervers, nu numai sărăcirea celor cu nivel de trai modest, ci și îmbogățirea celor cu nivel de trai ridicat. Cu cât anumite persoane se îmbogățesc prin intermediul corupției, cu atât mai mult ceilalți cetățeni vor avea un nivel de trai mai scăzut”.

„Viața este ca un ghem de ață care trebuie să treacă prin urechile acului, dar nu o poate face în această formă, astfel că acest ghem trebuie desfăcut într-un fir întins și cât mai drept”.

„În grupurile sociale cu scopuri licite pot exista atât oi albe, cât și oi negre, după cum și în grupurile sociale cu scopuri ilicite pot fi întâlnite ambele categorii de membri; ceea ce diferă însă este proporția, care în primul caz este în favoarea oilor albe, iar în al doilea este în avantajul oilor negre”.

„Orice om are dreptul să meargă pe traseul turmei sale, dar nivelul său social foarte probabil va fi unul similar cu cel mediu al grupului din care face parte. Uneori, un membru de excepție al unei organizații poate, prin calitățile sale excepționale, să crească valoarea și prestigiul grupului său. De regulă, dacă organizația este una valoroasă, atunci nivelul membrilor și, implicit, al oilor albe din cadrul acesteia va fi unul ridicat. Așadar, contează cu cine te asociezi, fiind potrivit proverbul: „Spune-mi cu cine te însoțești și-ți voi spune cine ești””.

„Cunoașterea riscurilor sau consecințelor negative ce pot surveni în cazul în care cădem în capcana efectului de halou constituie un imbold suficient pentru a ne convinge că nu este vorba despre o risipă de energie atunci când nu ne lăsăm păcăliți de prima impresie, de aspecte superficiale sau de aparențe înșelătoare”.

„Cei care privesc spre oamenii cu poziții sociale importante (conducători politici, judecători sau alte persoane care dețin într-un fel sau altul funcții importante) observă, în principal, puterea și privilegiile funcțiilor (pot lua anumite decizii, pot pune sau schimba persoane din funcții, au mașină la scară, venituri mari, respect social ș.a.m.d.) și mai puțin sau aproape deloc restricțiile și obligațiile asociate funcțiilor (expunerea publică a vieții private, obligații, incompatibilități etc.)”.

„Trăim într-o lume pe care nu o înțelegem, dominată de Lebedele Negre și de obsesia umană pentru predictibil și siguranță. Soluția lui Taleb la această problemă fundamentală este antifragilitatea, adică trecerea omului prin evenimente și rămânerea nevătămat la încetarea acestora”.

„atât adolescenții, cât și părinții, după ce conștientizează existența conflictului între generații, dacă doresc soluționarea pozitivă a acestuia, trebuie să ofere concesii reciproce, prin folosirea criteriului avantajelor comune și cu respectarea tezei că purtarea conflictului consumă în mod inutil energie, care poate fi folosită în alte scopuri mult mai importante. Sau, mai simplu spus, trebuie atins nivelul unei armonizări a intereselor reciproce concordante sau complementare. Acest deziderat este greu de realizat, dar nu este imposibil de obținut. Apoi, gustul succesului merită osteneala”.

„Analizând cu atenție perioadele de grandoare și cele de decădere economică, luând în considerare și informații oferite de alte discipline, precum psihologia, etica, bilogia, istoria etc. se poate susține că economia se comportă ca un organism viu. Economia poate fi stresată sau vătămată de o multitudine de factori, iar reacția sa față de aceștia este una similară cu cea a organismelor animale, astfel că pentru mai buna înțelegere a suferințelor economiei este necesară examinarea comparativă a funcționării  acesteia cu modul cum se comportă natura și, parte din aceasta, adică jungla”.

„Măreția scopului, la realizarea căruia vrea să contribuie este pentru omul contemporan preferabilă recompensei și fricii de sancțiune, care pălesc la umbra splendorii generate de importanța obiectivului urmărit”.

Pentru a cumpăra această carte, click aici.