Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală | Alexandru Boroi (coord.)

13513_7132_prd.jpgEditorul: ”Concepută din necesitatea de a asigura propriilor cetățeni și implicit organizării statale o securitate corespunzătoare, cooperarea judiciară în materie penală între statele lumii a cunoscut o importantă evoluție începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut. Examinarea apariției și evoluției în timp a acestei instituții evidențiază faptul că perfecționarea acesteia a fost determinată în mod evident de evoluția fără precedent a criminalității și, în special, a celei organizate transnaționale.

După publicarea primei lucrări în acest domeniu în anul 2008, respectiv Cooperarea judiciară internațională în materie penală, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate mai multe acte normative menite să fundamenteze un cadru legislativ coerent de luptă împotriva criminalității la nivel continental. În același timp, intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală a provocat numeroase modificări în ceea ce privește aplicarea acestora în cadrul formelor de cooperare judiciară internațională în materie penală pentru România.

Din cuprins
– Tratatul este structurat în douăsprezece titluri, în cadrul fiecăruia dintre acestea fiind examinat în profunzime tot ceea ce este legat de cooperarea în materie penală pentru înțelegerea și aplicarea corectă în practica judiciară a dispozițiilor instrumentelor judiciare europene, extrem de utile atât practicienilor, cât și mediului universitar.
– aplicarea legii penale române
– extrădarea
– mandatul european de arestare în Uniunea Europeană
– mandatul european de arestare în legislaţia romȃnă
– transferul de proceduri în materie penală
– recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătorești, a ordonanțelor penale și a actelor judiciare în relația cu statele terțe
– recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană
– recunoașterea și executarea în relația cu statele membre ale Uniunii Europene a hotărârilor judecătorești prin care au fost dispuse sancțiuni sau măsuri penale neprivative de libertate
– asistenţa judiciară internaţională în materie penală
– tratatul de la Prüm – Schengen III
– alte instituții europene și române cu atribuții în domeniul cooperării judiciare în materie penală

Puncte forte
– lucrare complexă în care sunt examinate principalele forme de cooperare judiciară internațională în materie penală, cu interpretarea doctrinară și prezentarea practicii judiciare române și europene, precum și alte probleme legate de acest subiect deosebit de important și sensibil
– includerea în cadrul Tratatului a unui titlu special destinat aplicării legii române în timp și spațiu datorită intrării în vigoare a noilor coduri, Codul penal și Codul de procedură penală, care implicit a condus și la modificarea și completarea altor acte normative interne, provocând numeroase modificări ale legii române cu implicații directe în procedura aplicării de către organele abilitate române a diferitelor forme de cooperare
pentru a veni în sprijinul celor care studiază și folosesc acest tratat, la începutul fiecărui titlu este realizat un sumar al principalelor instituții examinate, cu indicarea paginilor la care se regăsesc în cuprinsul lucrării
– pe lângă examinarea dispozițiilor legale în vigoare, cu trimitere la practica judiciară adoptată de instanțele române sau europene, acolo unde autorii au constatat existența unor dispoziții contradictorii, au fost formulate opinii critice menite să contribuie la perfecționarea sistemului legislativ existent, dar și opinii utile practicii judiciare, menite să conducă la respectarea deciziilor Curții Constituționale în cadrul unor proceduri penale
tratatul este conceput și redactat într-o manieră modernă, care surprinde și unele aspecte privind modul de acțiune al organelor judiciare române
– index alfabetic al principalelor instituții și noțiuni cuprinse în tratat
– referinţe bibliografice bogate.”