Editorul: ”Istoria omenirii poartă inexorabilul adevăr al conflictelor dintre semeni. Comunitatea internațională contemporană este marcată de o multitudine de conflicte cu forme și intensități variabile. Din nefericire, aceste conflicte au un numitor comun: comiterea unor fapte de o gravitate nespusă, calificate juridic drept crime internaționale. Confruntată fiind cu cele mai odioase întâmplări, setea de justiție a comunității internaționale încearcă a fi potolită prin mai multe mijloace juridice de drept internațional. Instanțele cu caracter internațional menite să judece crimele internaționale au ajuns să beneficieze de un larg concurs, dovadă fiind bijuteria, încă neșlefuită, a coroanei instanțelor cu caracter internațional: Curtea Penală Internațională. Există și modalități de a aduce dreptate mai controversate: atunci când instanțele unui stat judecă fapte comise pe alte meridiane, cu protagoniști complet străini. Ce drept are Curtea de Apel din Madrid să decidă destinul unei persoane implicate în presupuse atrocități petrecute la înălțimea Himalayei? Lucrarea de față nădăjduiește a răspunde la această întrebare – resorturile politice sunt uneori lesne de înțeles, iar temeiul juridic adesea șubred.”