Executarea silită transfrontalieră. Instrument de consolidare a creditului | Sergiu Popovici

13403_7032_prd.jpgEditorul: ”Lucrarea îşi propune să reunească într-un singur material aspectele legate de executarea silită transfrontalieră, indiferent de provenienţa elementului de extraneitate, oferind o analiză critică a prevederilor normative relevante, a legăturilor dintre diferite nivele de legislaţie sau diferitele domenii de reglementare, urmărind, de asemenea, să ofere o continuitate a elementelor jurisprudenţiale şi doctrinare existente, în contextul modificărilor legislative.

Noutate absolută
Trecerea de la abordarea descriptivă a actelor normative în materia executării silite transfrontalieră la o abordare analitică, critică a problematicii, cu propuneri şi soluţii concrete.

Autorul despre lucrare
Prima parte a lucrării analizează prevederile normative interne, oferind corelări ale noului Cod de procedură civilă cu fosta Lege nr. 105/1992, precum şi relaţionarea acestora cu actele normative europene în domeniu. Analiza dreptului comun al executării silite transfrontaliere în materie civilă şi comercială din punctul de vedere al reglementării de la nivelul Uniunii Europene formează obiectul preocupării celei de-a doua părţi a lucrării. Partea a treia se referă la executarea în diferite domenii unde există reglementări specifice în dreptul european, cum ar fi insolvenţa, dreptul familiei, creanţele necontestate, obligaţia de întreţinere sau succesiunile, în timp ce partea următoare analizează procedurile care permit obţinerea, la nivel european, a unor titluri cu caracter executoriu pe teritoriul Uniunii Europene, anume somaţia europeană de plată şi procedura în materia creanţelor cu valoare redusă. Partea finală analizează soarta în străinătate a unor acte care au caracter de titlu executoriu în România, fără a fi, însă, hotărâri judecătoreşti, acte autentice sau tranzacţii.

Din cuprins
– categorii de acte străine ce pot fi executate în România
– dreptul UE cu privire la executarea silită transfrontalieră
– analiza particularităților de transpunere în sistemul român de drept a:
– Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvenţă;
– Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, cunoscut şi sub denumirea de Regulamentul Bruxelles II bis;
– Regulamentuluiui (CE) nr. 805/2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate;
– Regulamentului (CE) nr. 4/2009 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de întreţinere
– Regulamentului (UE) nr. 650/2012 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi acceptarea şi executarea actelor autentice în materie de succesiuni şi privind crearea unui certificat european de moştenitor
– Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată
– Regulamentului (CE) nr. 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă

Puncte forte
– analizarea normelor juridice interne în raport cu normele europene
– abordare analitică, critică a problematicii, cu propuneri şi soluţii concrete
– analiza normelor juridice din perspectiva principiilor enunţate în noul Cod de procedură civilă
– abordare interdisciplinară cu referiri la ştiinţele de ramură, în special la normele procesuale atât de drept intern, cât şi de drept internaţional
– ample referinţe bibliografice
– index alfabetic.”