Andrei Săvescu: “Această carte necesită  o prezentare specială. Cel mai elocvent ar fi să vă arăt un extras din ea, ceea ce o să și fac îndată.

Pe scurt: această carte este o introducere în NCPC, un fel de culegere de însemnări pe care vi le-ați putea face în urma unui curs de procedură civilă care trece în revistă noua reglementare, într-un mod foarte clar, pragmatic.

Și mai pe scurt: este genul de carte care conține însemnări de lucru pe care mi-aș fi dorit să le fac eu. Datorez mulțumiri autorului pentru că a pus în pagină tipărită rezultatul efortului de sinteză. Dacă nu prelucrați singuri NCPC, cumpărați această carte, a făcut-o dr. Mircea Ursuță pentru dumneavoastră.

Și acum extrasul promis:

31. Întâmpinarea. Elemente de noutate. Excepţii şi acte de procedură ce trebuie invocate/efectuate până la momentul depunerii întâmpinării

Termenul de depunere a întâmpinării este de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată – termenele pot fi însă reduse de judecător în funcţie de circumstanţele cauzei – art. 201 alin. (5) NCPC – termenul de depunere a întâmpinării va fi înscris pe citaţie.

Întâmpinarea trebuie să conţină CNP-ul, CUI-ul şi conturile bancare ale pârâtului dacă nu au fost menţionate de reclamant – art. 205 alin. (2) lit. a) NCPC.

În situaţia în care se solicită interogatoriul pentru reclamant dacă acesta are obligaţia de a răspunde în scris, interogatorul trebuie anexat întâmpinării – art. 205 lit. d) NCPC.

O problemă de importanţă practică esenţială este aceea dacă poate fi cerută prelungirea termenului de depunere a întâmpinării de către parte pentru motive de lipsă apărare sau alte motive temeinice. Răspunsul este dat de art. 208 alin. (2) NCPC care prevede foarte clar că nedepunerea întâmpinării în termen atrage decăderea din dreptul de a propune probe şi a invoca excepţii în afara celor de ordine publică. Conform art. 201 alin. (1) NCPC sancţiunea decăderii va fi indicată expres în citaţie).

Ca atare, pârâtul care nu a depus întâmpinare în termen poate solicita doar repunerea în termenul de depunere a întâmpinării, condiţiile repunerii în termen în NCPC fiind mai puţin restrictive decât cele reglementate în vechiul Cod de procedură civilă.

Conform art. 186 alin. (1) NCPC partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic
justificate.

În situaţia în care reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judecată la primul termen, întâmpinarea faţă de această modificare trebuie depusă cu 10 zile înainte de
termenul noul fixat în cauză.

În cazul intervenţiei voluntare sau forţate, întâmpinarea faţă de cererea de intervenţie trebuie depusă în termenul fixat de instanţă în acest scop – art. 65 alin. (3) NCPC, art. 69 alin. (3) NCPC, art. 74 alin. (2) NCPC, art. 77 alin. (2) NCPC.

În situaţia unei cereri de ordonanţă de plată, întâmpinarea va fi depusă de creditor cu cel puţin 3 zile înainte de termenul fixat în cauză – art. 1.018 alin. (3) NCPC.
Excepţii care trebuie invocate prin întâmpinare sub sancţiunea decăderii:
– necompetenţa relativă – art. 130 alin. (3) NCPC;
– lipsa procedurii prealabile – art. 193 alin. (2) NCPC;
– excepţia de nulitatea relativă a unor acte de procedură săvârşite până la începutul judecăţii – art. 178 alin. (3) lit. a) NCPC.
– prescripţia (art. 2.513 NCPC) sau alte excepţii care trebuie invocate prin întâmpinare conform Codului civil sau a altor acte normative speciale.

Acte de procedură ce trebuie efectuate de pârât până la momentul depunerii întâmpinării:
– cererea de chemare în judecată a altor persoane – art. 68 alin. (3) NCPC;
– cererea de chemare în garanţie – art. 73 alin. (3) NCPC;
– arătarea titularului dreptului – art. 76 NCPC.

Cum vă place?“

Autorul: “Ideea realizării acestei sinteze a elementelor de noutate aduse de Codul de procedură civilă mi-a venit ca urmare a susținerii mai multor prezentări în cadrul unor conferințe având ca tematică prevederile noului Cod de procedură civilă, observând interesul manifestat de participanți, practicieni ai dreptului, pentru o identificare cât mai rapidă a modificărilor aduse de noua legislație.

La momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, practicienii sunt confruntați cu problema identificării cât mai rapide și facile a schimbărilor aduse de noua legislație procesual civilă, cel puțin trei intrebări legitime conturându-se în mintea fiecăruia: Ce aduce nou acest nou cod?, Cum se va aplica noua legislație? și, nu în ultimul rând, Ce instituții și principii cu care eram obișnuiți nu se vor mai aplica?

Prezenta lucrare își propune să răspundă, cel puțin parțial, acestor intrebări și se vrea a fi o prezentare sintetică a principalelor elemente de noutate aduse de viitorul Cod de procedură civilă, limitându-se la prezentarea răspunsurilor pe care le-am putut identifica raportat la cele trei întrebări, ediția de față fiind adăugită substanțial față de cea apăruta în 2012. În condițiile unei asemenea reforme procedurale, va reveni în sarcina doctrinei și, mai ales, a practicii judiciare să clarifice aspectele interpretabile ce vor fi generate de intrarea în vigoare a acestui cod, iar aspectele punctate își vor găsi rezolvarea prin decizii ale instanțelor de judecată și prin clarificările doctrinare atât de necesare care suntem convinși că nu vor întârzia să apară.

În același timp, lucrarea își propune să fie un instrument de lucru util pentru practicienii dreptului și studenții facultăților de drept, permitându-se identificarea rapidă a noutăților ce se regăsesc în Codul de procedură civilă, noutăți care vor fi aplicabile în procesele și executările silite pornite după 15 februarie 2013.

În sinteză s-a făcut trimitere întotdeauna la textul din Cod sau din Legea de punere în aplicare și, ori de câte ori am apreciat necesar, am reprodus în notele de subsol textul legal incident, semnalând diferențele care au survenit în raport cu vechea reglementare, și cu textele din legile speciale. Informațiile cuprinse în Legea de punere în aplicare au fost sistematizate și grupate tematic, pentru o mai ușoară asimilare a acestora.

În prima parte a lucrării, sunt prezentate sintetic cele mai importante elemente de noutate ale Codului, grupate pe instituțiile fundamentale ale procedurii civile, iar în partea a doua se regăsește textul noului Cod de procedură civilă, cu trimiteri la textele corespondente ale vechiului Cod.

Astfel, practicianul va putea identifica în cel mai scurt timp, normele procesual civile cu caracter de noutate care reglementează diferite instituții procesuale și, corelativ, dispozițiile procesuale ce nu vor mai fi aplicabile litigiilor derulate conform noului Cod de procedură civilă.”