Editorul: ”Lucrarea Drept penal. Partea speciala se adreseaza, in principal, studentilor facultatilor de drept, avand valoarea unui instrument de studiu, apt sa conduca la intelegerea fenomenelor juridice, care intra in sfera de preocupare a dreptului penal, ca ramura de drept de sine statatoare, in cadrul sistemului dreptului.
Fara a avea pretentia unui tratat de drept penal, caci lucrarea de fata nu infatiseaza dreptul penal in totalitatea sa, ci numai in ceea ce el este esential si cu referire expresa si explicita doar la partea speciala a dreptului penal, credem ca ea este, totodata, utila practicienilor dreptului. Sub acest aspect, lucrarea ar putea fi privita si ca o „agenda de buzunar” a magistratului exersat in aplicarea normelor penale speciale, caci acesta, purtand asupra sa o singura carte, are la dispozitie, deopotriva:
– normele penale incriminatoare cuprinse in Codul penal;
– continutul constitutiv al infractiunilor, sumar expus;
– diferentele de reglementare dintre vechiul si noul Cod penal, in cadrul fiecarei infractiuni;
– aspectele de jurisprudenta consacrata, in legatura cu aplicarea normelor penale speciale.
Sub acest ultim aspect, Capitulul XIV al lucrarii infatiseaza „Regulile perene de jurisprudenta”, distribuite pe categorii de infractiuni, context in care autoarea furnizeaza o serie de exemple jurisprudentiale care pun in evidentă reguli, cu valoare de principiu in fiecare materie, dintre cele analizate, insistand asupra furnizarii acelor reguli care vor continua sa-si gaseasca aplicarea si sub imperiul Noului Cod Penal.
Se poate observa ca referirile jurisprudentiale vizeaza hotarari judecatoresti pronuntate intr-o perioada relativ indepartata timpurilor noastre, insa, tocmai asemenea referiri demonstreaza caracterul lor de precedent judiciar, fiind de natura a sustine constantele Dreptului penal, in procesul aplicarii normelor sale.
In demersul sau de a evalua jurisprudenta recenta, autoarea a constatat ca, in cea mai mare parte, aceasta jurisprudenta consacra solutii similare vechii jurisprudente, motiv pentru care a inteles sa respecte si sa aduca un omagiu magistratilor care, pentru prima data, intr-un istoric circumscris dreptului penal, au fixat valoarea de principii unor reguli de drept, pornind de la aplicarea normei penale speciale, in cazuri particulare.”