Autorul: “Până în anii ’90, principalele tipuri de negociere erau: negocierea distributivă, cea integrativă și cea principială. Odată cu dezvoltarea societății umane și cu globalizarea acesteia, a apărut necesitatea evaluării efectelor oricărei negocieri asupra mediului natural și a comunității umane în care respectiva negociere își va reverbera efectele. Din această cauză a apărut, ca o necesitate vitală, negocierea edificatoare.
Negocierea edificatoare pe lângă facilitățile și beneficiile negocierii principiale, se rezolvă fondul disputei ținându-se cont în mod obligatoriu de interesul comunității în care negocierea va produce efecte.
Un negociator edificator deține instrumentele și tehnicile necesare spre a materializa şansa unui câştig, dar mult mai important, îmbunătățirea relaţiilor cu ceilalți parteneri și, în plus, încheierea unui acord care să fie acceptat și susținut de comunitatea în care acesta își va produce efectele.
Negocierea edificatoare lasă de o parte vechile metehne ale „negocierii agresive” cu ale sale principii „eu să câștig, iar tu să pierzi”, reedificând spațiul negocierii astfel ca toate părțile să câştige împreună fără a-i leza pe ceilalți.
Negocierea edificatoare este un produs al finalului de secol douăzeci pentru secolul douăzeci și unu. Ea include descoperirile mai multor domenii și mai multor cercetări interdisciplinare, apelând la logică, comunicare, teoria argumentării, analiză tranzacţională, ș.m.a.
Negocierea edificatoare a redefinit noţiunile de cerere și ofertă, argument, argumentaţie, contra-argument și compromis, poziţie și pretenţii, obiecţiuni concesii și tranzacţii, raportându-le permanent la dimensiunea globală a negocierii și la efectele acesteia asupra mediului natural și comunității umane.
Un negociator edificator are permanent în vedere cutumele socio-culturale ale comunității în care negocierea își va produce efectele, mediul natural asupra căruia se vor repercuta prevederile acordului și acceptul comunității umane în care se vor desfășura activitățile din respectivul acord.
Capacitățile negociatorului edificator îl fac pe acesta indispensabil în această lume a afacerilor globale, pentru oricare dintre palierele operaționale, de la producător și distribuitor la importatori-exportatori și de la multinaționale până la rețelele naționale de comerț en-detail.
Pentru a fi negociator edificator este nevoie de har, înainte de a dobândi prin formare, învăţare și experienţă abilitățile necesare. Tocmai datorită acestui har, fără de care poți deveni un bun meseriaș, dar niciodată un profesionist creator, profesia de „negociator edificator” este privită ca una de elită în afaceri, diplomaţie, asistență socială și politică.
Negociatorul edificator utilizează instrumentele comunicatorului, pe cele ale specialistului în relații publice și pe cele ale negociatorului, ținând cont permanent de rolul său de reprezentat al interesului general și susținând astfel, în timpul practicării profesiei, un adevărat recital pluridisciplinar.”
