Protecţia drepturilor intelectuale. Actualităţi şi perspective | Adrian Cîrcă

Editorul: “Cand ne uitam la cei 150 de ani de experienta romaneasca moderna de constructie a sistemului legal de protectie a drepturilor intelectuale, putem spune ca a evoluat. In acest domeniu, cu preponderenta, rezultatele depind de natura sociala a activitatii creatoare, de traditia si cultura societatii.

In prezent, domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuala este supus unei extinderi pe orizontala, insotita cu o extindere pe verticala, in sensul in care ocrotirea tinde sa fie asigurata prin doua niveluri de protectie.

Lucrarea Protectia drepturilor intelectuale propune o abordare teoretica si practica a unor probleme legate de drepturile intelectuale. Din punct de vedere teoretic, analiza are ca fundament reglementarile drepturilor intelectuale in dreptul roman, prevederi moderne, dar incomplete, ceea ce creeaza dificultati in aplicare si conduce la necesitatea unor modificari legislative. Din punct de vedere al continutului practic al lucrarii, lucrarea prezinta o serie de hotarari si solutii nationale si straine (ale unor instante, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Oficiului de Armonizare a Pietei Interne, a Oficiului European de Brevete) in scopul crearii unei jurisprudente unitare.

Daca vrem ca, intr-adevar, sa realizam o armonizare a procedurilor si a sanctiunilor, atunci avem nevoie sa facem un pas mai mult decat o armonizare a legislatiilor. Armonizarea prin jurisprudenta CJUE va rezolva, probabil, doar problemele mai usoare, in timp ce problemele cu adevarat grele vor cadea tot pe spatele curtilor nationale. Adevaratul motiv al diversitatii solutiilor consta in balanta diferita a principiilor calauzitoare. O eventuala apropiere nu se va putea rezolva decat printr-o crestere a comunicarii directe intre curtile nationale ale diferitelor state.

Acest proces trebuie acompaniat cu o intelegere a traditiilor nationale ale statelor membre. Si aici intervine rolul curtilor si a doctrinei de a discuta despre aceste traditii si de a incerca armonizarea prin comunicare.

In acest context putem incadra demersul nostru, ce se adreseaza atat studentilor, cat si practicienilor.”