Editura: „Justitia penala, manifestata prin aplicarea legii penale substantiale si a celei procesuale penale, are ca finalitate pedepsirea celor care au savarsit infractiunile deduse judecatii si exonerarea de raspundere a celor nevinovati. Intre aceste limite conceptuale, organele judiciare trebuie ca, prin ordonantele si hotararile definitive pe care le pronunta, pe de o parte, sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, iar, pe de alta parte, sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale participantilor la procesul penal. Prin urmare, odata ce fata de o persoana s-a pronuntat, printr-o ordonanta ori hotarare ramasa definitiva potrivit legii, una dintre solutiile prevazute in Codul de procedura penala, fata de aceeasi persoana organele judiciare – penale sau administrative – nu mai pot declansa o noua procedura judiciara pentru pretinsa savarsire a unei fapte identice sau care, in esenta, este aceeasi cu cea pentru care fata de acea persoana s-a pronuntat, intr-o procedura anterioara, solutia respectiva. 

In sistemul judiciar, interdictia dublarii/multiplicarii procedurilor judiciare fata de una si aceeasi persoana este impusa prin principiul ne bis in idem, reglementat in prezent, la nivel national, in art. 6 din Codul de procedura penala si cu privire la care exista o varietate de abordari in doctrina, legislatia si practica judiciara deopotriva romane si straine.

In analiza acestei institutii, autoarea a realizat o ampla incursiune atat in sistemele de drept europene, cat si in diferitele domenii ale stiintei dreptului national (teoria generala a dreptului, dreptul roman, dreptul procesual penal, dreptul penal, dreptul executional penal, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul Uniunii Europene si protectia internationala a drepturilor omului), iar prezentarea si analiza celor trei elemente componente ale institutiei – acuzatie penala, idem si bis – s-au realizat cu preponderenta prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a autoritatilor judiciare nationale.

Prin modalitatea de abordare, prin numeroasele trimiteri la solutii practice, cartea Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european se dovedeste a fi un reper important atat pentru magistrati si avocati, cat si pentru legiuitor sau pentru persoanele implicate, in diverse calitati, in proceduri desfasurate in fata organelor judiciare.”