Editorul: “Volumul Constitutional Identities in Central and Eastern Europe, editat de dr. Alexandra Mercescu, lector în cadrul Facultății de Drept din Timișoara, și publicat în Berlin la editura Peter Lang reunește o selecție a lucrărilor prezentate în cadrul celei de-a 10-a ediții a Central and Eastern European Forum of Young Legal, Political and Social Theorists, găzduită în 2018 de Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara.
Tema acestei ediții aniversare a adus în discuție, printre altele, subiecte de larg interes, precum turnura iliberală în politica globală, provocările la adresa statului de drept sau identitatea constituțională a țărilor din Europa centrală și de Est din perspectiva integrării europene. Volumul rezultat în urma conferinței explorează conceptul de „identitate constituțională”, prin vocile a 13 autori, în teorie dar și cu referință la spațiul central și est european într-un context în care multe țări din regiune dar și dincolo de granițele acesteia apelează la retorica identității pentru a justifica atitudini politice iliberale.
Trecând frontierele disciplinare ale dreptului, științelor politice, filosofiei sau sociologiei, contribuțiile adresează întrebări importante legate de înțelegerea identității (constituționale) în noua ordine juridică post-westfaliană, mizele dialogului judiciar între judecătorii naționali și supranaționali sau așa-numitele transplanturi juridice abuzive. Prin abordarea acestor teme, implicit autorii se exprimă și cu privire la alte concepte precum statul de drept, populismul, globalizarea (juridică), conștiința juridică sau cultura juridică.
Volumul este structurat astfel: o primă parte, intitulată „Central and Eastern Europe Reexamined: The CEE Forum”, plasează discuțiile în contextul interesului academic crescând pentru fenomenele politice și juridice din regiune. Partea a II-a, „Constitutional Identities: Theoretical Frameworks” oferă în special un cadru teoretic pentru înțelegerea noțiunii de „identitate constituțională” și invită la o reflecție despre pertinența acestui concept în contextul tranziției de la o ordine juridică westfaliană la o ordine juridică în care suveranitatea apare din ce în ce mai fragmentată. Partea a III-a propune o serie de intervenții din perspectiva unor state din regiune reunite sub titlul „Regional Self-Questionings” ce pot fi citite drept aplicații geografice ale noțiunilor teoretice dezbătute în partea precedentă.
Pe lângă textele unor profesori de drept consacrați din străinătate precum Zoltán Szente (Academia Maghiară de Științe / National University of Public Service Budapesta), Jiří Přibáň (Cardiff University / editor al prestigioasei reviste Law and Society) sau Martin Belov (Universitatea din Sofia, St. Kliment Ohridski), volumul colectiv face auzite și vocile unor cercetători mai tineri, în spiritul CEE Forumului care a fost inițiat de un grup de tineri cercetători, în 2008, la Universitatea Silesia (Katowice, Polonia) și care se dorește o platformă deschisă de gândire critică și interdisciplinară a dreptului pentru cercetători cu orientări disciplinare și metodologice diverse. Diversitatea se reflectă și în paginile acestui volum, cel de-al 8-lea apărut în seria Central and Eastern European Forum for Legal, Political, and Social Theory Yearbook fiind prezenți profesori din Marea Britanie, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia și România.
Deși, inevitabil, textele abordează tema identității constituționale din perspective variate – de la viziunea autoritară a populismului polonez la conștiința juridică a poporului român, trecând prin retorica modernizării în Serbia, o tramă de interpretare poate totuși fi asamblată la intersecția lor, și anume: indiferent dacă identitatea constituțională este stabilită oficial, cu autoritatea legii, de judecători sau de autorități administrative autonome sau este informal construită prin retorica politicienilor sau prin conștiința și repertoriul de contestare al societății civile, ea rămâne, filozofic vorbind, o negociere între un „sine” și un „celălalt”, desigur, așa cum și le imaginează interpretul. Volumul prezentat aici arată că acest „celălalt” poate fi unul geografic („celălalt” de peste graniță), poate fi unul istoric („celălalt” ce vine din trecut) sau ideatic („celălalt” din viitor, menit să aducă progresul).
Rezumând, de interes pentru profesori de drept public, internațional, european sau comparat, dar accesibil deopotrivă și doctoranzilor, această carte colectivă nu și-a propus să răspundă întrebării dacă „marea transformare a Europei centrale și de est”[1] a fost sau nu împlinită ci, acceptând că istoria nu are sfârșit (deocamdată), a urmărit în principal să redea care sunt narațiunile ce modelează transformarea de azi a regiunii central și est europene.
[1] Janos Kornai (2006). The Great Transformation of Central Eastern Europe. Economic Transitions. 14:207-244.”
