Autorul: “Lucrarea Libertatea de exprimare versus dreptul la reputatie. Aplicarea standardului CEDO in jurisprudenta nationala propune, pe baza unei sistematizari a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, decelarea unui algoritm practic de solutionare a litigiilor ce reclama un conflict intre libertatea de exprimare, prevazuta de art. 10 din Conventia europeana a drepturilor omului si dreptul la reputatie, prevazut de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, algoritm care sa fie util judecatorului national, precum si tuturor celorlalti participanti la infaptuirea actului de justitie.

Preocuparea centrala a acestei lucrari a constituit-o receptarea jurisprudentei Curtii de la Strasbourg de catre instantele nationale, urmarindu-se nu doar o documentare teoretica a factorilor analizati de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in spete ce reclama aplicabilitatea concomitenta a art. 8 si art. 10 din Conventie, ci, mai ales, verificarea modului in care se asigura la nivel intern respectarea standardului conventional, in aplicarea art. 11 si a art. 20 din Constitutia Romaniei.
Apreciez ca tema prezinta un caracter extrem de actual, din perspectiva cresterii semnificative a numarului de litigii privind raspunderea civila delictuala pentru depasirea limitelor libertatii de exprimare, litigii a caror gestionare se dovedeste a fi extrem de dificila pentru judecatorul national.

Provocarea in acest tip de spete are la baza, in opinia mea, doua cauze diferite: pe de-o parte, existenta unei jurisprudente bogate a Curtii, care reclama o analiza riguroasa; pe de alta parte, faptul ca aceasta jurisprudenta se dovedeste a fi adesea greu predictibila, mai ales din pricina caracterului evolutiv si dinamic specific. Totodata, nu poate fi neglijata perspectiva noilor tehnologii la care se recurge ca suport pentru libertatea de exprimare in societatea actuala, aspect care atrage creste semnificativ gradul de complexitate al spetelor. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca, de cele mai multe ori, atunci cand societatea evolueaza inaintea dreptului, judecatorului national i se cere sa aplice o veritabila formula pretoriana, fiind chemat sa ofere solutii unor probleme de drept de vadita noutate, cu privire la care Curtea de la Strasbourg nu a avut ocazia de a se pronunta in spete similare.

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputatie. Aplicarea standardului CEDO in jurisprudenta nationala subliniaza importanta parcurgerii cu rigurozitate a regulilor ce compun algoritmul descris, algoritm care scade semnificativ sansele unei reevaluari din partea instantei de la Strasbourg, mai ales pe fondul importantei crescute atribuite principiului subsidiaritatii, in favoarea marjei de apreciere a statelor membre ale Consiliului Europei.”