Editorii: “Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulație a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecția datelor) a intrat în vigoare la 25 mai 2016 și trebuia pus în aplicare, în mod uniform, de toate statele membre, începând cu data de 25 mai 2018. În interiorul acestui termen de doi ani autoritățile competente de la nivel european, statele membre, autorităţile de supraveghere şi operatorii ar fi trebuit să adopte măsurile legislative, tehnice şi organizatorice necesare pentru ca, începând cu 25 mai 2018, cetățenii Uniunii Europene să beneficieze pe deplin de protecția pe care noul act legislativ european le-o conferă.
Chiar dacă, în mod obișnuit, un regulament, care are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre, nu necesită legi naţionale pentru punerea în aplicare, acest regulament general conține mai multe temeiuri, obligatorii sau facultative, potrivit cărora statele membre au competența de a reglementa diverse aspecte, prin lege națională, mai ales în ceea ce priveşte regimul sancționator, remediile și garanțiile asociate acestuia, competența autorităților de supraveghere și asigurarea independenței acestora, derogările de la aplicare, dar și definirea unor noțiuni pentru o corectă adaptare a actului legislativ european la specificul diferitelor sisteme de drept ale statelor membre.
Cu o relativă întârziere față de data de 25 mai 2018, Parlamentul României a adoptat două astfel de legi, prin care să fie reglementate o parte dintre aspectele pe care regulamentul general le prevede în competența statelor membre: Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date și, respectiv, Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulație a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecția datelor).
Prezentul volum debutează cu studiul intitulat Reglementări naţionale ce vizează aplicarea, în România, a Regulamentului general privind protecția datelor, ale cărui principalele idei au fost pregătite de autori (Irina Alexe și Daniel-Mihail Șandru) pentru a fi prezentate în cadrul Conferinței internaționale cu tema “Law and its challenges – in socio-economic and administrative field”, organizată la Alba Iulia, în perioada 3 – 5 mai 2018, de către Facultatea de Drept și Științe Sociale a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Întrucât, la acea dată, Parlamentul nu adoptase încă cele două legi, informațiile cuprinse în cadrul studiului au fost actualizate ulterior, la data de 21 septembrie 2018, care este și ultima dată la care au fost consultate site-urile menționate în cuprinsul studiului. Vom observa, din analiza studiului, că nu numai Regulamentul a fost rectificat cu câteva zile înainte de punerea sa în aplicare, ci chiar și unele dintre textele Legii nr.102/2005, modificată inclusiv prin Legea nr. 129/2018, a trebuit să fie adaptată ulterior, și prin Legea nr. 190/2018.
Volumul conține, de asemenea, textul regulamentului, așa cum a fost acesta rectificat în luna mai a anului 2018, textul consolidat al Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și textul Legii nr. 190/2018.
Am atașat studiului nostru aceste acte normative pentru a răspunde nu numai nevoii mediului universitar, ci și a profesioniștilor în materia protecției datelor, precum și a operatorilor sau persoanelor împuternicite de aceștia, fie că activează în mediul public sau în cel privat, dar mai ales pentru a răspunde nevoii cetățenilor care doresc să cunoască și să înțeleagă aceste acte normative studiind chiar textele în vigoare, aplicabile astăzi și sperăm ca demersul nostru să fie încununat de succes.“
