Editorul: “Intr-un moment in care tendinta la nivel european este de a repune accentul pe cercetarea fundamentala, lucrarea d-nei. Simona Cristea nu poate fi decat binevenita. Diversificarea accentuata a ramurilor traditionale ale dreptului a dus in ultimele decenii la o specializare excesiva a juristilor. Insa castigul in profunzime a fost, din pacate, insotit de o pierdere importanta in capacitatea de a privi lucrurile dintr-o perspectiva de ansamblu. De aceea, lumea juridica contemporana simte nevoia de a recupera principiile, bazele traditionale ale fenomenului juridic – singura cale de a ajunge la o intelegere corespunzatoare a miscarilor dintr-un domeniu supraspecializat al acestuia. 

Asa cum se arata in Cuvantul-inainte al lucrarii, “Doctrinele juridice” reprezinta o continuare fireasca a problematicii Teoriei generale a dreptului. Aceasta disciplina “nu-si propune sa prezinte din punct de vedere istoric teoriile si curentele juridice, ci crearea si devenirea conceptelor fundamentale ale dreptului, punand in lumina preocuparile legate de definirea conceptului de drept, de justitie, evolutia izvoarelor dreptului etc. […] Formarea conceptelor juridice nu a avut loc dintr-o data, ea este rezultatul unui proces amplu de framantari, de dezbateri, de solutii legislative, formulandu-se permanent propuneri de imbunatatire. De aceea, este necesara intelegerea formarii conceptelor, a fundamentarii lor juridice, a imbogatirii permanente a continutului lor in confruntarea cu cerintele vietii juridice”.

Primul capitol clarifica statutul disciplinei “Doctrine juridice”, individualizand-o in raport cu teoria generala si cu filosofia dreptului, fixandu-i obiectul de studiu si scopul. Capitolele urmatoare urmaresc cronologic felul in care a fost gandit si perceput fenomenul dreptului si principalele evolutii ale conceptelor juridice, din antichitate pana astazi. Sunt punctate astfel contributiile catorva dintre cei mai importanti ganditori si, in acelasi timp, practicieni ai dreptului: Cicero, Sfantul Augustin, Toma d`Aquino, Kant, Hegel, Gény, del Vecchio, Stammler, Leo Strauss, Villey, Hart, MacCormick. Ideile si influenta juristilor-filosofi sunt studiate integrat in problematizarile ce acestia le-au declansat: influenta crestina asupra dreptului, teoria dreptului natural, laicizarea dreptului, rationalismul juridic, criza fenomenului dreptului, realismul juridic, sociologia dreptului, declinul modernismului, neopozitivismul etc. 

Bibliografia variata oferita la finalul lucrarii permite cititorului interesat de mai multe detalii sa mearga la sursele problemelor expuse. 

Public tinta: studenti, dar si teoreticienii si practicienii doritori a se pune la curent cu originea si miscarea ideilor juridice.”