Editorul: ”Lucrarea, aflata la a doua editie, reprezinta prima sinteza de jurisprudenta publicata in materia raspunderii medicale. Hotararile selectate se refera la chestiuni diversificate, ce tin de natura obligatiilor personalului medical, consecintele actului medical efectuat cu incalcarea obligatiilor profesionale, din perspectiva raspunderii civile delictuale, dar si a legilor speciale pe domenii: obligatia de diligenta in tratamentul aplicat, obligatia de rezultat in anumite tratamente (stomatologice), obligatia de diagnosticare corecta, obligatia de preventie, de monitorizare, de supraveghere medicala. De asemenea, sunt abordate aspecte privind desfasurarea procedurii administrative prealabile in fata Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis, referitoare la obligativitatea efectuarii unui raport de expertiza asupra cazului sesizat, solutiile pe care le poate pronunta Comisia, natura termenului pentru emiterea de catre Comisie a unei decizii asupra sesizarii privind cazul de malpraxis, precum si probleme procedurale invocate in fata instantelor judecatoresti, cum ar fi competenta materiala, prescriptia actiunii in raspundere, coparticiparea procesuala pasiva obligatorie a Comisiei de malpraxis si a medicilor raspunzatori, administrarea si aprecierea probelor in fata Comisiei si a instantelor.
Sunt prezentate in volum atat exemple de spete in care instantele au retinut existenta unui caz de malpraxis, raspunderea pentru fapta proprie a personalului medical si raspunderea, in calitate de comitent, a unitatilor spitalicesti si a cabinetelor medicale private, cat si spete in care acestea au respins actiunile in raspundere medicala fie ca urmare a inexistentei elementului material al raspunderii, a vinovatiei, fie pentru ca a fost posibila si s-a efectuat repararea imediata a prejudiciului, fie din cauza lipsei administrarii din partea persoanei interesate a probelor necesare judecarii cauzei. Au fost redate intr-o sectiune distincta litigii referitoare la raspunderea unitatilor medicale insesi, in cadrul carora culpa medicului nu a fost retinuta, fiind identificate cauzele producerii prejudiciilor medicale in conditiile de tratament, declansatoare de infectii intraspitalicesti, sau in lipsa medicamentelor, a dotarilor, a instrumentarului medical ori a substantelor sau a sangelui pentru efectuarea completa si corecta a interventiilor chirurgicale.
In contextul nefericit al mediatizarii unor cazuri de malpraxis medical, raspunderea personalului medical trebuie inteleasa in mod corect din perspectiva judiciara, atat de catre medici, cat si de catre pacientii implicati. Nu orice conduita a personalului medical poate atrage raspunderea medicala, ci indeplinirea in fapt si in drept a conditiilor prevazute de art. 998-999 C.civ. 1864, respectiv de art. 1357 NCC, precum si de Legea nr. 95/2006, in mod cumulativ. Din aceasta perspectiva, lucrarea poate fi o referinta utila pentru persoanele care nu sunt familiarizate cu termenii juridici si medicali, precum si pentru personalul medical. De asemenea, hotararile selectate pot constitui un instrument de lucru necesar pentru avocatii care isi asuma sustinerea actiunilor in raspundere medicala ori apararea personalului medical, precum si pentru magistratii aflati in situatia de a pronunta solutii in cauzele de acest fel supuse judecatii.
