836 citiri

Sistemul prostituției – o abordare din perspectiva egalității de gen | Minodora Cliveti

13666_7273_prd-jpgEditorul: ”Lucrarea sistematizează date de natură istorică, socială, statistică, sociologică, juridică, politică despre prostituţie, constant prezentă în societatea umană. Fără a avea pretenţia de a epuiza toate faţetele acestui fenomen, lucrarea pune în lumină aspecte cunoscute şi mai puţin cunoscute ale fenomenului, evidențiind cauzele care determină şi încurajează prostituţia, atrage atenţia asupra consecinţelor „banalizării” fenomenului, mai ales asupra condiţiei femeii în societate. Prostituţia este o formă de violenţă împotriva femeilor, iar lucrarea motivează această teză făcând referiri la acţiuni concrete de natură juridică, sociologică şi, mai ales politică, ce se manifestă din ce în ce mai pregnant în plan european şi mondial.

Viziunea autorului
Este o cercetare pe care am început-o pentru a sublinia un aspect mai puţin abordat al inegalităţii dintre femei şi bărbaţi, care vine de departe, din istoria extrem de veche a umanităţii şi persistă în contemporaneitate, deşi egalitatea între femei şi bărbaţi este un pilon declarat al funcţionării societăţii. În realitate, inegalitatea de gen persistă, dovada fiind numeroasele analize concretizate în lucrări, acţiuni, manifeste etc. Prostituţia, ca formă particulară în care se manifestă inegalitatea de gen, este mai puţin abordată, din diferite motive, toleranţa socială fiind unul extrem de solid. Cu toate acestea, prostituţia este un fenomen social complex, a cărui existenţă, tolerată, reglementată sau sancţionată de societate, are efecte mult mai vaste decât cele tradiţional constatate, care se propagă direct sau insidios asupra întregii societăţi.
Am încercat să-mi explic de ce proliferează prostituţia în societatea contemporană, care sunt cauzele acesteia – am identificat feminizarea sărăciei, turismul sexual, traficul de fiinţe umane, dar şi factori care încurajează prostituţia, precum moda, jucăriile, pornografia – am vorbit despre femeile care se prostituează şi problemele acestora – sănătatea, maternitatea, competiţia, consumul de droguri, despre clienţii prostituţiei şi despre managerii sau proxeneţii în domeniu. Concluzia este că prostituţia este cea mai veche meserie şi pentru că are cel mai vechi client, cel mai vechi mijlocitor, dar şi pentru că este reglementată de cele mai vechi norme morale şi juridice, statul monitorizând atent acest fenomen fără a exista o preocupare concretă de eradicare a fenomenului. Tolerarea prostituţiei duce în mod direct şi concret la o singură consecinţă: perpetuarea inegalităţii de gen.

Element de noutate
Lucrarea analizează aspecte legate de sistemele juridice aplicabile prostituţiei: prohibiţionismul, reglementarismul, aboliţionismul, sisteme care fac ca acelaşi fenomen să fie considerat o muncă, o infracţiune sau o formă de libertate umană, precum şi consecinţele acestei diferenţieri asupra femeilor, în special, dar şi asupra traficului de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale care profită din plin de pe urma acestor diferenţieri. Lucrarea evidenţiază noi tendinţe legislative la nivelul Uniunii Europene, rolul Parlamentului European şi al Comisiei Europene, interesate din ce în ce mai mult de dezvoltarea fără precedent a industriei sexului si a creşterii numărului victimelor traficului de persoane în scopul exploatării sexuale.

Din cuprins
– criminologia şi fenomenul prostituţiei
– criminologia tradiţională şi prostituţia
– feminismul şi prostituţia
– clientul-beneficiar şi parte a procesului prostituţional
– feminizarea sărăciei
– turismul sexual
– stereotipuri de gen în mass-media
– stereotipurile de gen în educaţie și piaţa muncii
– stereotipurile de gen în procesul decizional economic şi politic
– reglementări internaţionale privind prostituţia şi traficul de persoane în scopul prostituţiei

Puncte forte
– analiză a sistemelor juridice care reglementează prostituția
– prezentarea factorilor care influențează accentuarea fenomenului
– identificarea principalelor reglementări la nivelul UE și prezentarea inițiativelor autoarei în forurile instituțiilor UE.”