Editorul: „Cazuistica daunelor morale – privita din perspectiva practica, dar si teoretica – reprezinta o provocare continua pentru instantele de judecata si pentru justitiabili.
Prin rasfoirea paginilor lucrarii Daunele morale in litigii civile si penale autorul va propune o incursiune interesanta prin jurisprudenta recenta a daunelor morale. Din ratiuni de spatiu, cartea a fost structurata in doua volume, in cuprinsul carora problematica daunelor morale este prezentata atat din perspectiva Codului civil din 1864, cat si din cea a noului Cod civil, tinand cont de faptul ca modalitatea de reglementare a raspunderii civile delictuale in actualul Cod civil este similara cu cea din Codul anterior.
In selectia hotararilor judecatoresti s-a urmarit in mod deosebit evidentierea domeniilor variate in care pot fi solicitate si acordate daunele morale, precum si a aspectelor practice cu privire la conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, raspunderea comitentului pentru fapta prepusului sau raspunderea proprietarului pentru paza lucrului/animalului, criteriile de cuantificare a prejudiciului, dar si cazurile de inlaturare a raspunderii.
Primul volum al lucrarii Daunele morale in litigii civile si penale include spete referitoare la posibilitatea de a obtine daune morale ca urmare a exercitarii abuzive a dreptului de petitionare, a libertatii de exprimare, a libertatii presei, in situatia existentei culpei medicale sau in cazul neindeplinirii obligatiilor legale de solutionare a notificarilor formulate in temeiul Legii nr. 10/2001.
Cele sase capitole prezinta, din perspectiva practicii judiciare, solutii la probleme de interes in acest domeniu, dintre care amintim:
– conditiile angajarii raspunderii civile delictuale pentru punerea in executare a unui titlu executoriu, pentru demolarea unui imobil construit fara autorizatie, pentru intreruperea abuziva a circuitului apei potabile, pentru blocarea cardurilor si neindeplinirea obligatiei de a informa personal titularul de card; cazuri de neraspundere a institutiilor publice, precum inexistenta faptei ilicite a Oficiului de Cadastru si Publicitate imobiliara constand in refuzul acesteia de a intabula dreptul de proprietate sau inexistenta unei erori judiciare cauzate de lipsa mijloacelor audio;
– conditiile raspunderii civile delictuale in situatia exercitarii abuzive a dreptului de a sesiza instanta de judecata, de a formula plangeri penale si de a formula cereri de inscriere in fals; astfel, se cerceteaza daca sesizarea unei institutii a statului poate da nastere unei fapte ilicite sau reprezinta, in realitate, o fapta licita care corespunde scopului exercitarii dreptului de petitionare;
– conditiile raspunderii civile delictuale in situatia exercitarii dreptului la libera exprimare, punandu-se accentul pe coexistenta dintre libertatea de opinie si respectarea dreptului la imagine, la onoare si reputatie, conditiile restrangerii libertatii de exprimare sau depasirea limitelor libertatii; aspecte procedurale constand in probatoriul necesar pentru dovedirea faptei ilicite, a prejudiciului prin prisma gradului de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii si gravitatea afectarii demnitatii si a onoarei;
– conditiile angajarii raspunderii ziaristului, a moderatorului unei emisiuni televizate, a postului de televiziune sau a editurii pentru articolul publicat, avandu-se in vedere existenta/inexistenta unei campanii mediatice denigratoare, existenta/inexistenta unor afirmatii neadevarate, calitatea persoanei care face afirmatiile neadevarate, atitudinea subiectiva a ziaristului, dar si a persoanei vatamate, gravitatea lezarii demnitatii si onoarei, proportionalitatea dintre fapta si sanctiune, dar si pastrarea unui echilibru intre libertatea presei si dreptul la onoarea, reputatie si demnitate;
– conditiile raspunderii civile delictuale a institutiilor publice, respectiv a unitatii notificate si obligate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sa solutioneze notificarea formulata in temeiul Legii nr. 10/2001, dar si cauzele de inlaturare a raspunderii, precum nedepunerea actelor necesare de catre persoana indreptatita sau pasivitatea acesteia;
– posibilitatea formularii unei actiuni pentru angajarea raspunderii civile delictuale a medicului intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 95/2006, prescriptibilitatea si timbrarea actiunii, aspecte de fond privind conditiile angajarii raspunderii pentru malpraxis, respectiv distinctia dintre eroare si culpa medicala, dintre eroarea de fapt si eroarea de norma, eroarea de diagnostic.”