Editorul: ”Codul de procedura penala nu foloseste in cuprinsul sau notiunea de ancheta penala. Cu toate acestea, principiul separatiei functiilor judiciare impune distinctia celor patru functii esentiale ce se exercita in cadrul procesului penal: functia de ancheta (de urmarire penala), functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala, functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata si cea de judecata.

Ancheta constituie o functie esentiala in logica procesului penal, in exercitarea careia procurorul si organele de cercetare ale politiei judiciare strang probe pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata a inculpatului. Evolutia procedurii penale din ultimele decenii, sub influenta documentelor internationale sau regionale, si a jurisprudentei euro¬pene in materia protectiei drepturilor omului releva o preocupare asidua in directia armonizarii standardelor de practica in scopul evitarii arbitrariului, facilitarii cooperarii judiciare sau politienesti in materie penala si asigurarii caracterului echitabil al procesului penal.

Autorii lucrarii Ghid de ancheta penala intreprind o activitate remarcabila in directia sistematizarii si structurarii actelor procedurale ce pot fi efectuate de organele de urmarire penala, dar si de judecatorii de drepturi si libertati sau de camera preliminara, in exercitarea functiilor procesuale de ancheta (de urmarire penala), de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei sau de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata.

Astfel, sunt prezentate, in conformitate cu noile coduri, peste 350 de modele de acte ce se intalnesc frecvent in faza de urmarire penala (de exemplu, procese-verbale de cercetare la fata locului particularizate in functie de natura infractiunii investigate, procese-verbale de constatare a infractiunii flagrante, ordonante de autorizare a folosirii investigatorilor sub acoperire/cu identitate reala ori a colaboratorilor sau de participare la anumite activitati, ordonante de incepere/continuare a urmaririi penale, ordonante de punere in miscare a actiunii penale, de incuviintare sau respingere a cererilor de probe, ordonante de dispunere a constatarilor/expertizelor judiciare, de instituire a masurilor asiguratorii sau de luare a masurii controlului judiciar, referate de solicitare a emiterii unor mandate de supraveghere tehnica sau de incuviintare a unor metode speciale de cercetare, referate prin care se solicita arestarea preventiva/arestul la domiciliu sau validarea examinarii fizice interne si externe a unor persoane etc.).

O preocupare aparte a fost acordata de autori si actelor procurorului de trimitere/netrimitere in judecata, in scopul optimizarii acestora si evitarii desfiintarii lor de catre judecatorul de camera preliminara sesizat cu o plangere formulata in temeiul art. 340 C. pr. pen., cat si actelor specifice exercitarii celorlalte functii judiciare, respectiv incheierilor prin care se admite/se respinge plangerea formulata impotriva ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, dar si incheierilor pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati cu prilejul admiterii/respingerii solicitarilor procurorului de a dispune luarea masurii arestarii preventive sau arestului la domiciliu, de efectuare a perchezitiilor domiciliare/informatice sau de emitere a mandatelor de supraveghere tehnica. La redactarea modelelor, autorii au avut in vedere doctrina penala si procesual penala, dar si practica organelor de urmarire penala sau jurisprudenta instantelor judecatoresti, in cuprinsul actelor fiind inserate opinii si hotarari relevante cu privire la problematica abordata.

Elaborata de doi practicieni, lucrarea se recomanda a fi un instrument util atat pentru studentii facultatilor de drept confruntati cu formularile abstracte ale normelor legale, cat si pentru auditorii de justitie, judecatori, procurori, politisti sau avocati, in activitatea acestora de formare profesionala.”