Editorul: ”Lucrarea de fata constituie o abordare sistematica si aprofundata a regulilor privind modul de desfasurare a urmaririi penale, astfel cum aceasta este reglementata de noul Cod de procedura penala, textele legale in materie fiind supuse unor analize doctrinare si jurisprudentiale de natura a oferi explicatii si solutii deopotriva teoreticienilor si practicienilor.

Simplificarea etapei de urmarire penala este realizata prin reglementarea unei proceduri accelerate de verificare a sesizarii, ce permite sa se dispuna inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, prin declansarea fazei de investigare a faptei fiind rapid si cert conturat cadrul procesului penal.

Prin urmare, toate activitatile desfasurate de organele de urmarire penala vor fi efectuate in cadrul urmaririi penale, solutie care este de natura sa asigure atat respectarea drepturilor si garantiilor acordate acuzatului, pe parcursul intregului proces penal, cat si inlaturarea inconvenientelor constatate in practica, generate de extinderea nejustificata a categoriilor de acte de investigatie care puteau fi efectuate in aceasta etapa.

Regandirea etapei urmaririi penale aduce ca element de noutate faptul ca aceasta se desfasoara in doua faze distincte: faza de investigare a faptei si faza de investigare a persoanei.

Daca faza de investigare a faptei incepe prin sesizarea organelor judiciare competente, faza de investigare a persoanei este marcata prin actul de continuare a urmaririi penale fata de suspect si, ulterior, de punere in miscare a actiunii penale fata de inculpat. 

Dispozitiile nou-introduse au in vedere asigurarea garantiilor procesuale necesare, precum si a dreptului la aparare a persoanei suspectate de savarsirea unei infractiuni. Termenul este utilizat in concordanta cu reglementarile din legislatiile europene si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind, de asemenea, reglementata expres interdictia de a audia ca martor o persoana fata de care exista banuiala rezonabila ca a savarsit o infractiune. S-a rezolvat astfel problema nascuta in practica anterioara, cand s-a permis audierea in calitate de martor, in faza actelor premergatoare, a persoanei banuite de savarsirea infractiunii.

Dispozitia privind punerea in miscare a actiunii penale a fost reasezata intr-o noua conceptie, aceasta avand loc numai atunci cand din probele administrate rezulta motive rezonabile de a crede ca suspectul a savarsit fapta prevazuta de legea penala. Acesta dobandeste calitatea de inculpat, care ii asigura drepturi specifice si prin care este eliminata posibilitatea ca inculparea sa poata fi dispusa prin rechizitoriu, fiind in acest mod asigurata exercitarea deplina a dreptului la aparare.

Noul Cod de procedura penala rezolva intr-o maniera moderna controversele reglementarilor anterioare, astfel incat se evita situatiile in care lipsa probelor ar permite sanctionarea unei persoane bazata pe recunoasterea sa ori judecarea acesteia in procedura simplificata.”