Editorul: ”Utilizarea supravegherii tehnice ca procedeu probatoriu în procesul penal reprezintă un subiect de actualitate în condiţiile în care, în ultimii ani, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei au mărit considerabil capacitatea de colectare, procesare şi diseminare a informaţiei.

Noţiunea de interceptare a comunicărilor şi convorbirilor cuprinde intervenţia organelor autorizate în orice fel de convorbiri sau comunicaţii telefonice sau prin orice mijloc electronic de comunicare, nesupuse publicităţii, care implică ideea de confidenţialitate între cei care o efectuează, precum cele prin fax, e-mail, servicii de instant messaging etc.

Pentru a obţine mijloace de probă prin astfel de procedee probatorii este necesară o activitate complexă care implică urmărirea persoanelor vizate în diferitele medii în care se deplasează, a activităţilor pe care le desfăşoară, a terţilor cu care intră în contact şi surprinderea acestora în diferite ipostaze sau plasarea de camere de supraveghere ascunse în locurile în care acestea locuiesc, îşi desfăşoară activitatea ori le frecventează. Aceste mijloace de probă au fost apreciate ca reprezentând o modernizare a sistemului probatoriu în procesul penal.

Despre lucrare
Lucrarea prezintă o analiză aprofundată a normelor procesual penale privind efectuarea supravegherii tehnice şi utilizarea datelor rezultate din aceste activităţi, în baza reglementărilor din noul Cod de procedură penală, dar şi a cadrului european şi internaţional în materie.

Este abordată una dintre problemele literaturii de specialitate atât pentru mediul judiciar propriu-zis, cât şi în domeniul expertizelor criminalistice, rezultând un ghid util celor implicaţi în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Din cuprins
– 6 capitole care acoperă toată problematica interceptărilor şi înregistrărilor audio şi video din perspectiva noului Cod de procedură penală
– aspecte de control jurisdicţional asupra autenticităţii şi veridicităţii înregistrărilor în dreptul naţional şi în legislaţia altor state
– analiza cazurilor şi condiţiilor pentru efectuarea supravegherii tehnice: procedura de autorizare, procedura de efectuare, emiterea mandatului, punere în practică, remedii şi sancţiuni
– certificarea datelor rezultate din activităţile de supraveghere tehnică
– valoarea probatorie a datelor obţinute
– admisibilitatea/inadmisibilitatea interceptărilor
– forme de cooperare internaţională
– garanţii în materia interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor şi comunicaţiilor

Puncte forte
– temă de interes având o abordare originală, cu o structură bine conturată
– analiza conceptelor este completată de un bogat suport bibliografic
– observaţii pertinente asupra elementelor de noutate legislativă care oferă un cadru coerent pentru legalitatea administrării probelor
– cuprinde referiri atât la legislaţia noastră, cât şi la cea internaţională care trebuie puse în acord cu exigenţele ce derivă din aplicarea Convenţiei europene a drepturilor omului şi a Declaraţiei Drepturilor Omului
– propuneri de lege ferenda care oferă o altă perspectivă din partea unui practician al dreptului penal
– bogat examen jurisprudenţial naţional, dar şi la nivelul CEDO”