Editorul: ”Exista un drept al familiei? sau, altfel pusa intrebarea, mai exista? La aceste intrebari, am raspuns, in cuprinsul lucrarii, categoric afirmativ. 

De altfel, cum s-a spus in doctrina franceza, „dreptul familiei exista pentru ca nu este nici inutil nici ilegitim” (Dominique Fenouillet).

Noul Cod civil, credem, ca da si el un raspuns afirmativ la aceasta intrebare, rezervand Cartea a II-a – Despre familie, institutiilor casatoriei si rudeniei. Intereseaza nu neaparat denumirea izvorului de drept care reglementeaza institutiile, ci specificitatea materiei reglementate. Casatoria si rudenia, piloni uriasi ai dreptului familiei, au strabatut mileniile cu un prestigiu social care nu a putut fi, practic, niciodata demolat.

Am considerat necesar, data fiind specificitatea materiei, sa tratez problematica si cu unele referiri de ordin sociologic, istoric si chiar religios, inserand in lucrare si aspecte de drept comparat, acestea din urma, in lumea de azi, in care intalnirea civilizatiilor si culturilor este profunda, neputand sa mai fie ignorate. 

Am pornit de la principiul, postulat de mari civilisti romani (C. Hamangiu), ca „legile trebuie facute dupa tiparul nevoilor romenesti“, si am incercat sa identific lipsurile sau scaderile legislatiei romane in materia casatoriei si rudeniei, facand mai multe propuneri de lege ferenda. Nimic nu justifica aplicarea unei legi care nu raspunde nevoilor sociale, la fel cum preluarea unor reglementari din alte legislatii, fara o analiza critica, poate fi nefasta.”