Editorul: ”Lucrarea reprezintă o critică incisivă şi constructivă a politicii penale a statului român şi a Noului Cod Penal bazat pe aceasta, utilă pentru discernerea modului în care practicienii şi teoreticienii dreptului vor trebui să interpreteze noile reglementări penale pentru ca acestea să aibă ca finalitate garantarea libertăţii individuale. 

Pe lângă analiza comparativă a subiectului, în dreptul român  și în dreptul elvețian, un aspect important este cel referitor la noile reglementări penale adoptate pe calea codurilor din plan substanţial şi procedural care dau naştere unei politici penale ce oscilează între filosofi a liberală,cea comunitariană şi lipsa oricărei filosofii. 

Din acest punct de vedere, analiza instituţiilor juridice nou introduse şi a modificărilor preconizate este de mare actualitate, cu precădere în privinţa infracţiunii, a etapelor procesului penal, a justiţiei penale a minorilor ori a sancţiunilor penale. Cu privire la elaborarea politicii penale, merită menţionată influenţa decisivă pe care o exercită asupra activităţii legiuitorului penal cei denumiţi în doctrină „antreprenori de morală”.

Din cuprins
•    Definirea conceptului de politică penală;
•    Cum se construiește politica penală și necesitatea adoptării acesteia plecând de la realitățile sociale;
•    Cine sunt actorii implicați în aplicarea politicii penale;
•  Anumite aspecte particulare analizate din perspectivă comparativă cu dreptul elvețian:  sistemul pedepselor sau delincvența minorilor.

Puncte forte
• abordare comparativă a subiectului, în dreptul român și în dreptul elvețian;
• analiza modului de elaborare a politicii penale a Noului Cod Penal cât și a Noului Cod de procedură penală;
• actualitatea problemelor ridicate cu privire la metodologia elaborării politicii penale actuale în România.”