Curierul Judiciar nr. 5-6/2024 | Silviu-Gabriel Barbu (coord.)

Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu: „Dobândirea cetățeniei unui stat, a statului care îți acordă încrederea pentru a-i cunoaște valorile și tradițiile, spiritul și substanța sa în fața istoriei, care îți permite să fii treptat asimilat ca devenind cetățean al acelui stat, constituie un drum al redevenirii pe care fiecare solicitant de cetățenie și-l asumă conștinent și din proprie voință. Nimeni nu accede la o cetățenie străină împotriva voinței sale, cel mult calculează opțiuni și alege acest drum sau nu. Cetățenia altui stat este o vocație și nu un drept, așa spune doctrina constant, poate cu unele nuanțe, dar și jurisprudența recentă a Curții Constituționale (Decizia nr. 558/2024 în control aprioric).

Cetățenia are multiple efecte asupra statutului juridic al persoanei fizice, creează realități noi în viața de zi cu zi. Astfel de preocupări au reunit autorii care participă la acest proiect, intitulat probabil mai clasic decât am fi dorit noi, colectivul de autori, anume <<Instituția cetățeniei în viziune europeană>>. Însă în această lucrare comună amplă autorii au optat pentru abordarea instituției cetățeniei din mai multe unghiuri: o descriere a Autorității Naționale pentru Cetățenie <<între prezent și viitor>> – subsemnatul, conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu, inițiative recente privind legea cetățeniei române – asist. univ. dr. Andrei-Răzvan Lupu, efecte și implicații ale cetățeniei în materia impozitării și limitări ale suveranității statului în această materie – avocat drd. Larisa-Cătălina Ionescu, regimul juridic al proprietății străinilor asupra terenurilor în România – Doina Dunca și drd. Flavius Boar, aspecte juridice generale referitoare la redobândirea cetățeniei – judecător dr. Cristina-Maria Florescu, o evaluare a marjei de apreciere a statelor în ce privește cetățenia prin prisma obligațiilor internaționale – drd. Luca Ciubotaru, o analiză a cetățeniei în România din perspectiva unui magistrat din cadrul Autorității de Cetățenie – Romina-Adriana Catană, studiu urmat de alte analize juridice aparținând magistraților stagiari din cadrul ANC: cetățenia Uniunii Europene – Giorgiana Postu, cetățenia în Moldova și Ucraina – Ilinca-Sabina Acasandrei, cetățenia în Turcia, Serbia, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru – Roxana-Maria Mariș, cetățenia în UK, Elveția și Norvegia – Dan Cerbu, respectiv instituția cetățeniei în țările membre ale Uniunii Europene – Maria-Olivia Ruxanda, Diana-Maria Ciucurel, Radu-Nicolae Dineș, Mădălina Mazuru, Marian-Laurențiu Papa, Silvana-Georgiana Beldean, Anamaria Burlă, Mihai-Ionuț Stoian, Elena-Cristina Defta.

Studiile menționate mai sus sunt cu atât mai mult interesante și utile, cu cât temele analizate de autori sunt pragmatice, relevante în activitatea de cercetare academică și de drept comparat necesar în aparatul administrativ guvernamental, fiind o reunire de eforturi a colectivului de autori proveniți din diverse medii profesionale: dinspre catedra de drept constituțional de la Facultatea de Drept a Universității București, echipa de magistrați stagiari din cadrul ANC, un judecător de curte de apel, de contencios administrativ experimentat și consacrat ca autor de studii juridice relevante.

Sperăm că studiile reunite în acest număr tematic al Curierului Judiciar sunt utile pentru teoreticieni și practicienii dreptului, precum și politicienilor în demersurile de îmbunătățire a legislației în acest domeniu sensibil, rămânând deschisă, în evaluarea noastră, identificarea unor soluții mai eficiente și mai bine adaptate intereselor României, care să conducă la organizare și normare compatibilă cu cele din cele mai performante și mai avansate democrații din Europa și din lume și cu care România se compară constant.”