Război în Europa. Ucraina, România și Republica Moldova în fața agresiunii ruse | Radu Carp în dialog cu Marianna Prîsiajniuk

Volumul, apărut anul acesta la Editura Corint, în Colecția Corint Istorie – Autori Români –, cuprinde un dialog desfășurat între doi intelectuali de formație juridică, profesorul Radu Carp, bine-cunoscut specialist în Științe Politice, și jurnalista ucraineană Marianna Prîsiajniuk, având ca principale teme: istoria Ucrainei și a ucrainenilor, relațiile româno-ucrainene și ucraineano-moldovenești, minciunile propagandei rusești despre trecutul ucrainenilor.
Cartea conține 110 ilustrații color.

Radu Carp: Dialogul nostru se referă mai degrabă la contextul și cauzele războiului, mai puțin la ce s-a întâmplat după 24 februarie 2022. Am considerat important ca cititorii de limba română să înțeleagă că ucrainenii nu sunt ruși, că au propria identitate și că luptă pentru afirmarea ei, așa cum o fac toate națiunile din Europa. Am încercat să decriptăm mecanismele propagandei ruse, minciunile care au precedat conflictul. Citind această carte, veți aduce un omagiu tăcut miilor de ucraineni care și-au pierdut viața din cauza unor motive absurde, inventate de puterea de la Kremlin pentru a justifica un război lipsit de orice justificare. Unii luptă, alții pun un steag în geam, unii scriu, alții citesc. Astfel, fiecare este angrenat într-un efort ce nu va rămâne nerăsplătit.

Marianna Prîsiajniuk: Pe 24 februarie 2022, Rusia a încercat să ocupe întreaga Ucraină. Nu contează cum se explica aceste evenimente – prin globalism, revanșism sau teorii conspiraționiste, nu contează dacă asculți și crezi cum propaganda rusă justifică crimele comise pe teritoriul unui stat vecin suveran. Contează că granițele s-au schimbat cu adevărat. Mă refer la granițele dintre libertate și autoritarism, dintre democrație și o “cortină de fier” dincolo de care nu mai există libertate. Important este că această “frontieră” nu va mai separa pe nimeni. Cel puțin, așa sper.
Deși războiul continuă, deja suntem încrezători în viitorul nostru, pentru că am înțeles ce înseamnă “unul pentru altul” în societatea ucraineană. (Librăria Online)

Antonie Popescu: …Mulțumită unor cărți, mărturii precum aceasta, absorbite în Memoria colectivă a fiecărui popor, faptele genocidare – tratamente inumane, tortură, asasinate în masă, crime de război împotriva populației civile – vor ajunge să fie nu doar condamnate, ci și pedepsite!
Dar, până când un Tribunal Internațional se va pronunța plenar asupra acestor fapte penale – după Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze ca Drelingas vs. Lituania, Asociația 21 Decembrie 1989, Mărieș (I), Vlase vs. România sau Asociația 21 Decembrie 1989, Mărieș (II), Mocanu, Stoica și alții vs. România, ori precum în cele generate de războiul ruso-român din 1992 de la Nistru, de la cauzele Ilașcu și alții vs. Federația Rusă până la Manole, Postică vs. Federația Rusă și RepMoldova –, “doar Memoria este și rămâne o formă de Justiție”, așa cum atât de frumos spunea Ana Blandiana la Memorialul Sighet al Victimelor Comunismului. (Facebook)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.