Prezentare volum: ”Una dintre disciplinele juridice care și-a multiplicat în ultimii 30 ani nu numai temele de cercetare, ci și răspunsurile date dilemelor și blocajelor existente în practică este, fără nicio urmă de îndoială, dreptul financiar public. De altfel, această transformare de conținut și de anvergură a cercetării
științifice nu a rămas fără efecte asupra chiar denumirii sale. Dacă la începutul anilor ’90 dreptul fiscal s-a desprins oarecum natural din analiza generală a mecanismelor bugetare la care disciplina fusese redusă în anii comunismului, partea dedicată administrării fondurilor publice a fost numită și drept financiar public, dar și dreptul finanțelor publice, fără ca trecerea anilor să favorizeze una dintre denumiri. Însă disciplina a înflorit (what’s in a name?) și a început să spună studenților și profesioniștilor dreptului o poveste din ce în ce mai interesantă, nu numai traducând în limbaj juridic resorturile administrării banilor publici, dar mai ales lăsând din ce în ce mai mult loc analizelor ce ar putea, măcar treptat, reaminti de pasiunea ce a însoțit ideile pe care s-au construit marile principii ale colectării și administrării banilor publici.

Nu cred că astăzi dreptul financiar public mai poate fi ignorat ca disciplină juridică parte a nucleului științelor dreptului public, după cum nici nu poate rămâne la analiza principiilor și regulilor aplicabile bugetelor publice, fără a prelua aspectele complexe ale implicării banilor publici în activitățile
economice și în contractele publice. Nu mai puțin, prezența sporită a juriștilor în administrarea fondurilor publice ar trebui să aducă rigoare dar mai ales rațiune, care la rândul lor se întemeiază pe cunoaștere. O astfel de cunoaștere rațională, atentă la detalii, comprehensivă, combinând cele mai bune tradiții ale literaturii juridice franceze dar și germane, pune la dispoziția studenților și a juriștilor manualul domnului profesor Ioan Lazăr.

Începând cu temeliile teoretice și instituționale, aplicate apoi cu acribie și adaptate contextului analizei, profesorul Lazăr nu lasă neexplicată vreuna din componentele clasice ale prezenței finanțelor publice, desfăcând și prezentând cititorilor mecanismele aparent obscure ale administrării acestora. Bugetul de stat dar, lucru rar în manualele de specialitate, și bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale dar și bugetul Uniunii Europene sunt analizate pe rând, într-un soi de dezvrăjire a unui set de reguli și principii aparent rezervate economiștilor. Familiaritatea cu conceptele și analizele economice, dar mai ales cu istoria principiilor pe care este așezată temelia constituțională a fondurilor publice, îi permit domnului profesor Lazăr să dezvăluie adevărul că la baza regulilor mânuite astăzi cu nonșalanță de contabilii publici stau principii care sunt juridice, aparțin dreptului, iar nu economiei.

Pentru că deși banii și mecanismele ce le sunt specifice, deci ceea ce numim componenta economică, sunt la fel indiferent de titularul lor, accentul ce particularizează banii publici este dat de faptul că sunt publici și nu de faptul că sunt bani. Or, regimul juridic special al banilor publici și toate regulile care îl compun sunt rezultatul dezvoltării principiilor juridice care legitimează în egală măsură existența și administrarea lor. Nu poți înțelege regulile dacă nu înțelegi principiile care le întemeiază, iar acestea sunt creații ale dreptului, care pot fi adaptate contextului economic. Cumva, prin siguranța prezentării ambelor perspective, manualul domnului profesor Lazăr face să pară simplă o asemenea coordonare a dreptului și economiei, doar atenția acordată atât detaliilor juridice, cât și celor economice avertizând asupra complexității acestei abordări armonice. Fără îndoială, dreptul și principiile sale ocupă centrul prezentării, și doar denumirea aleasă pentru manual, dreptul finanțelor publice, poate fi interpretată ca o reverență făcută economiei.

Cred că unul dintre obiectivele importante ale oricărui manual de drept financiar public este stimularea curiozității juriștilor pentru mecanismele de utilizare a banilor publici, capabilă să conducă la menținerea unei atenții treze asupra bunei funcționări a acestora. Când actele de administrare a fondurilor publice vor fi evaluate prin filtrele iscoditoare ale juristului și orice neregulă sau cauză de nulitate corectată prin instrumentele dreptului, dreptul financiar public își va fi ocupat locul cuvenit în ansamblul dreptului public. Manualul domnului profesor Lazăr este un pas util în această direcție, oferind cunoaștere ce sintetizează ideile momentului explicate în evoluția lor, trecând prin tradițiile intelectuale occidentale, atât juridice cât și economice, și reușind să îmbie la a
ști mai mult în acest domeniu. Cu o astfel de cunoaștere la îndemână, în scurt timp ar trebui să fim mai liniștiți cu privire la soarta banilor publici.”

Prof.univ.dr. Simona Gherghina