Contractul standard în afaceri. O perspectivă de law and economics | Dan-Adrian Cărămidariu

Editorul: ”Lucrarea abordează conceptul standardizării contractuale dintr-o perspectivă largă, dincolo de limitele instituite în dreptul intern. Adaptând cu succes realitățile economice paradigmelor dreptului afacerilor, lucrarea prezintă un caracter practic sporit, precum și un punct de plecare în adaptarea la noile exigențe în materie de drept și economie.

CUPRINS
Lucrarea cuprinde nouă mari capitole structurate în trei părți. Prima parte oferă o analiză preliminară a contractului din punct de vedere juridic și o introducere în mecanismele economice prezente în standardizarea contractelor în afaceri. A doua parte pășește în sfera internațională, oferind o perspectivă largă a contractului standard în dreptul internațional și european. Această parte reunește valoroase opinii ale marilor specialiști din dreptul american și din dreptul continental. Lucrarea culminează cu cea de-a treia parte, dedicată contractului standard în dreptul român. Mecanismele prezentate și chestiunile abordate în primele două părți conduc spre această analiză temeinică a contractului standard, având aptitudinea să ridice probleme și să propună soluții viabile în cuprinzătorul context al standardizării contractelor.

PUNCTE FORTE
Valorificând o amplă bibliografie națională și străină, lucrarea este aptă să ofere o sursă consistentă de idei și opinii. Autorul își motivează afirmațiile folosindu-se de referințe importante ale științelor juridice și economice pe plan global, oferind, în același timp, și o privire critică asupra unor aspecte desuete sau dificil de pus în practică. De asemenea, lucrarea se bucură de un set vast de jurisprudență, atât a instanțelor românești, cât și a instanțelor din alte state sau de pe alte continente. De asemenea, jurisprudența instanțelor europene a fost valorificată prin argumente și comentarii valoroase, oferind o perspectivă atractivă unui subiect atât de important în realitatea actuală.

PUBLIC ȚINTĂ
Lucrarea se adresează profesioniștilor în drept, în special practicienilor în dreptul afacerilor, oferind opinii și propunând soluții în diferite aspecte ale obiectului din studiul elaborat. De asemenea, existând o legătură indisolubilă între drept și economie, lucrarea reprezintă un instrument util atât pentru domeniul juridic, cât și pentru domeniul economic, fiind relevant practicienilor din ambele specializări.”

PREFAȚĂ

În loc de amonte, un aval

Într-o lume în care banii sunt acuzați că au devenit măsura tuturor lucrurilor – să ne amintim că suntem învățați despre lucrurile care chiar contează povestindu-ni-se despre fiul risipitor și păzitorul talanților –, nu trebuie să ne surprindă că șablonul a contaminat tot ce a atins. Echilibrul și eficiența, riscul și profitul, tranzacția și afacerea, nevoile și resursele sunt cântărite cu o singură mărime, mijlocite de un numitor comun, raportate la o referință unică. Trecerea de la standardizarea unității de măsură (și a fortiori de înțelegere) a valorii economice la standardizarea unității de tranzacționare (altfel spus, de circulație) a valorilor economice – id est contractul, văzut ca instrument de mediere a fungibilității – nu a fost decât o chestiune de timp.

În noua ordine economică, bazată pe masificarea producției și a consumului, eficiența afacerilor depinde de minimizarea costurilor de tranzacție. Standardizarea contractuală, proces prin care produsului standard i se atașează un text standard, a provocat o ruptură între teoria clasică a contractului, privit ca text scris în coautorat, și practica tranzacțiilor economice moderne, în care contractul este un text cu autor unic (și, de cele mai multe ori, fără cititori). Atribuirea de valențe contractuale unui text produs unilateral, incompatibil cu adaptarea la idiosincraziile fiecărui destinatar, din cauza uzitării sale multiple și, în principiu, inflexibile, a condus la o criză de legitimitate (și chiar de identitate) a figurii tradiționale a contractului.

Contractul standard vehiculează un conținut creat în afara mecanismului formării sale, indisolubil legat de produsul pus pe piață prin intermediul său și devenit o dimensiune a calității acestui obiect. Potențiala utilizare repetitivă a conținutului contractual îl obligă pe autor să uniformizeze efectele tranzacției și să-i anticipeze contingențele, permițându-i să controleze conduita celor cu care contractează sau, cel puțin, consecințele dezalinierii acestei conduite de la traseul prefigurat. Gestiunea riscurilor în condiții de raționalizare a afacerii conduce la o alocare eficientă a resurselor și la o competiție economică în care raportul calitate / preț este izolat de clauzele contractului, tocmai pentru că pe piață se caută cea mai bună ofertă de produse, nu cea mai bună ofertă de clauze.

Asimetria informațională dintre autorul contractului (și al produsului) și destinatarul său face ca decizia de contractare să fie marcată de ignoranța rațională cu care acest destinatar abordează fenomenul complexității informațiilor relevante, dar și de raționalitatea sa limitată, care îl împiedică să proceseze o sumă de informații practic negestionabile. Pe fondul acestui deficit de cunoaștere – caracteristic modelului comportamental homo oeconomicus corectat –, autorul textului pune pe piață un conținut contractual dezechilibrat și un raport calitate / preț optimizat, cu riscul de a se confrunta cu un destinatar a cărui conduită este incertă, tocmai pentru că nu cunoaște acest conținut; la rândul său, aderând la contractul propus, destinatarul își asumă riscul de a descoperi, în situația improbabilă a apariției unei contingențe, un conținut mai puțin favorabil decât se aștepta.

* * *

Despre toate acestea scrie în cartea de față Dan-Adrian Cărămidariu, un autor non-standard: deopotrivă jurist și economist (sau jurist cu competențe în economie, ca să fim onești cu parcursul său academic din ultimul deceniu), doctor în economie (și, mai recent, doctor în drept, cu o teză care stă la baza acestei cărți, coordonată de doamna profesor Irina Sferdian), cadru didactic al Facultății de Drept din Timișoara (unde își valorifică ariile de competență predând nu numai Drept comercial sau Dreptul consumului, ci și Economie ori Fiscalitate), avocat de drept al afacerilor (poziție din care testează relevanța și reziliența dreptului-și-economiei-din-cărți), autorul este mai mult decât suma acestor calități.

Intelectual veritabil – cum rar mai găsești în rândul noilor generații –, Dan-Adrian Cărămidariu este pasionat nu numai de drept, ci și de economie, istorie sau politică. Este un jurist care are în spate rafturi întregi de carte non-juridică (căci ce ar fi dreptul fără non-drept?). Este un om de carte care face uz (dar nu abuz, și nici caz) de cultura și experiențele sale. Este un cititor atent și un scriitor cu stil: lecturile sale transpar din țesătura textelor pe care le scrie, fără să li se substituie și fără să le încarce; scrisul său arată, deopotrivă, manieră și metodă.

* * *

Influențat de analiza economică a dreptului – pe care o aplică standardizării contractuale –, Dan-Adrian Cărămidariu nu evită conectarea acestui curent de gândire juridică la realitățile normative din dreptul privat național, în care distincția (calitativă, nu doar cantitativă) dintre idealul contractului complet și ipostazele concrete ale contractelor incomplete trebuie privită prin prisma unităților structurale și funcționale ale contractului consacrate în dreptul pozitiv (elementul contractual și clauza contractuală). Autorul identifică în Codul civil instrumentele și mecanismele relevante pentru analiza sa (contractul de adeziune, clauzele standard, clauzele externe, clauzele neuzuale) și le explorează în vederea corectei lor poziționări în economia explicării unei figuri contractuale care se bazează pe aceste concepte, fără să se limiteze însă la ele.

Construită aparent pe axa uzuală de examinare a oricărui contract (formare – interpretare – efecte – remedii), cartea are de fapt o altă coloană vertebrală: în prealabil, ea fixează aparatul teoretic necesar pentru o radiografie acurată a standardizării contractuale, sub forma unei sinteze a conceptelor și ideilor cu care operează analiza economică a dreptului, pornind de la fundamentele, programul și metodele acesteia și continuând cu chestiuni precum completitudinea contractuală, încrederea în contracte sau oportunismul contractual. Utilitatea tezelor avansate de doctrina law & economics – așa cum sunt ele (re)prezentate de autor – depășește cadrul acestei cărți, în condițiile subestimării sistemice surprinzătoare a relevanței lor în comunitatea juridică românească.

Pornind de la acest aparat conceptual, cartea intră pe axa amintită mai sus. Formarea contractului standard este examinată din perspectiva eficienței alocative în distribuirea riscurilor, a asimetriei informaționale ca premisă tranzacțională sau a așteptărilor rezonabile ale destinatarului unui text necunoscut. În context, modularitatea contractuală este analizată ca practică de combinare a unor seturi de clauze cu existență (cvasi)autonomă, care perpetuează conținuturile standard, permițând optimizarea clauzelor și substituirea lor fără a afecta contractul ca întreg. Sensul libertății contractuale este asociat pozițiilor complementare pe care se plasează, oportunist, părțile unei tranzacții din care negocierea este absentă: pentru autor, o libertate de creație; pentru destinatar, o libertate de a avea așteptări rezonabile de la autor. Rezultatul acestui proces este văzut ca prea puțin transparent, atât din cauza excesului de text produs unilateral, cât și din cauza deficitului de semnalări și avertizări la adresa destinatarului.

Problemele legate de interpretarea, completarea și executarea contractului standard îi permit autorului un excurs în zona politicilor legislative și a intervențiilor judiciare care au cunoscut inclusiv manifestări autohtone recente. Între clasica regulă de interpretare a textului contractual echivoc contra autorului său și radicala evacuare din contract a clauzelor abuzive, conținuturile contractelor standard sunt supuse continuei presiuni a testelor judiciare, dovedind o admirabilă rezistență, în pofida supra-protecției asigurate, paternalist, părții vulnerabile. Practicarea clauzelor standard rămâne o decizie de afaceri de ordin strategic, care îi asigură autorului contractului securizarea necesară a tranzacțiilor-tip. În situațiile-limită, eșecul este granular, afectând mai degrabă clauze particulare decât modelul generic de contract. Și, în orice caz, nu este un eșec al pieței (sau care să îi fie imputat acesteia), ci unul al contractului (de fapt, al unui autor mai puțin inspirat).

În fond, contractul standard este un instrument al bunăstării. Chiar dacă conținutul său normativ este rezultatul unui proces de selecție adversă, el se află într-un raport de echilibru specific cu optimizarea, corelativă, a raportului calitate / preț. Gestionarea coordonată a contingențelor asociate unui anumit tip de tranzacție îi conferă autorului contractului siguranța și confortul necesare plasării pe piață a produselor prin intermediul modelului contractual respectiv și, în același timp, le asigură beneficiarilor acestora un tratament juridic predictibil și uniform. Desigur, ca orice șablon, face și victime, cărora le profită, eventual, efectul de învățare.

* * *

Ca primă analiză cu caracter monografic consacrată subiectului în doctrina din România, această carte ar putea fi citită de toți actorii mediului sofisticat în care sunt construite, deconstruite și reconstruite contractele standard: companii care utilizează modele contractuale armonizate sectorial sau care pun pe piață formate contractuale disruptive; organizații profesionale care stabilesc contractele-tip agreate de membrii lor sau impuse acestora; avocați care redactează, reciclează sau colaționează seturi de clauze; autorități de supraveghere, judecători sau arbitri care reglează validitatea, interpretarea și executarea contractelor standard; profesori și cercetători care avansează teorii sau testează practici ale standardizării contractuale.

Parte (deja) a prestigioasei Biblioteci de drept privat a Universului Juridic – colecție inițiată de domnul profesor Marian Nicolae și coordonată, în prezent, de domnul profesor Ionuț-Florin Popa –, cartea face parte (și) din ceea ce sper să devină Biblioteca Centrului pentru Dreptul Afacerilor Timișoara, locul întâlnirii virtuale a ideilor și proiectelor câtorva profesori ai Facultății de Drept din Timișoara, interesați de interacțiunea dintre economie și drept, privită deopotrivă cu realism și încredere. Cu câtă influență am asupra amenajării celor câteva rafturi care reunesc autorii acestei tinere biblioteci, îmi permit să așez cartea de față pe the eye level, pentru că o consider nu numai reprezentativă, ci și remarcabilă.”

Prof.univ.dr. Lucian Bercea
Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept
Centrul pentru Dreptul Afacerilor Timișoara

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.