Editorul: ”Lucrarea este prima încercare autohtonă de sistematizare a cunoştinţelor care fac conexiunea dintre psihologia copilului şi psihologia judiciară.

La realizarea acestui volum, au participat specialişti din Departamentul de Psihologie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Curtea de Apel Cluj-Napoca şi Oradea, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, Centrul pentru Protecţia Copilului Abuzat Cluj şi Serviciul de Probaţiune Cluj.

Psihologia copilului în context judiciar: Fundamente teoretice și aplicative le oferă studenților și practicienilor ocazia de a integra informații din toate cele 5 arii considerate fundamentale în psihologie: psihologia socială, psihologia (neuro)biologică, psihologia cognitivă, psihologia dezvoltării și metodologia cercetării. Sunt prezentate la început aspecte generale din psihologia dezvoltării, însă acestea interacționează cu domeniul social (comunicare, intervievare), cu cel cognitiv (memorie, limbaj) și cu cel biologic (stres, emoții).

Cuprins
Cartea este alcătuită din trei părţi şi 12 capitole.

Prima parte a cărții, Dezvoltarea tipică a copilului şi adolescentului realizează o prezentare actualizată a aspectelor teoretice din literatura internațională cu referire la dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională a copiilor și adolescenților. Sunt reliefate în primele două capitole aspecte esențiale ale prerechizitelor cognitive (atenția, gândirea, memoria, limbajul receptiv și expresiv), sociale sau emoționale. O atenție sporită este acordată în Capitolul 3 capacității copilului de a distinge între adevăr și minciună, precum și abilității sale de a minți mai mult sau mai puțin sofisticat în diferite perioade de dezvoltare.

Partea a doua, Factori de vulnerabilitate, urmărește în ce măsură traseele deviante de dezvoltare specifice conduitei infracționale pot fi urmărite longitudinal și prezise de o serie de factori care fac copilul sau adolescentul mai vulnerabil, care îi mențin sau îi precipită comportamentele antisociale. În această parte sunt prezentate și alte situații care presupun interacțiunea directă a copilului cu sistemul de justiție, precum abuzul sau divorțul parental (în stabilirea custodiei). Accentul este pus pe modalitățile în care această interacțiune poate fi cât mai eficientă și poate minimiza apariția unor consecințe negative asupra dezvoltării pe termen lung a copiilor.

Partea a treia, Implicaţii şi aplicaţii în context judiciar, aduce o serie de elemente de specific național și internațional la nivel legislativ sau procedural în domeniul dreptului familiei sau al protecției drepturilor copilului, propunând apoi o serie de aplicații în cadrul sistemelor de probațiune, de protecție a copilului, oferind informații referitoare la tehnicile optime de intervievare a copiilor, în general, sau, specific, pentru obținerea unor informații detaliate de la copiii martor. O atenție semnificativă a fost acordată pe tot parcursul cărții oferirii spre finalul capitolelor a unor sugestii pentru bune practici, care traduc condensat cele mai importante concluzii ale cercetărilor prezentate pentru practicieni și beneficiari.”